Când ești bine în interior și ai pace în suflet, evenimentele exterioare nu te pot tulbura
Orice pace care nu vine din interior nu este o pace adevărată.
Omul are nevoie să fie echilibrat și întărit duhovnicește pentru a rămâne netulburat de evenimentele negative din viața sau din jurul său.
Pacea nu este condiționată de factorii exteriori. Un om poate să aibă pace chiar și în vreme de război, în zone cu multe zgomote, dezastre și amenințări.
Pentru că a avea pace nu înseamnă să nu te mânii, să nu te superi sau să rămâi nemișcat lăuntric de ceea ce se petrece în jur. Pacea nu este un sentiment, sau o stare psihologică. Este o virtute, un dar al Sfântului Duh.
Citește și – Pacea din inima celui în care se află Hristos
Omul păcii nu este apatic, sau pașnic din fire. Este cel care a dobândit pacea de la Dumnezeu. Această pace îl ajută ca în situații grele să nu se tulbure în starea lui interioară.
„Asta este pacea după Dumnezeu: atunci când vine Duhul Sfânt și îți dă această stare de pace”.
Un om care are pace nu-și pierde așezarea și echilibrul lăuntric atunci când apar ispite și încercări.
Ctește și – Pacea adevărată nu este în mediul exterior, ci în buna ta rânduială lăuntrică – Sfântul Teofan Zăvorâtul
Un creștin poate să fie plin de pace, chiar dacă trece prin mari necazuri. Părintele Haralambos Papadopoulos dă aici exemplu pe Sfântul Pavel cel Simplu.
Pe când se întorcea de la câmp, a găsit-o pe femeia lui cu alt bărbat. Și ce a spus? Fiind un om al păcii, a reacționat foarte simplu:
„Continuați-vă voi viața cum doriți, fiți binecuvântați!” și apoi a plecat.
Acea vedere înfricoșătoare nu l-a influențat atât de mult încât să îi strice pacea din suflet.
„Când ești bine în interior, starea dinafară nu te poate influența într-o măsură mare”.
Părintele Haralambos mai spune că pentru creștin, bucuria este de asemenea o stare esențială.
Creștinul este omul păcii și al bucuriei. Însă nu este vorba despre o bucurie provenită din plăceri și desfătări.
Plăcerea este o senzație temporală, care are limită și sfârșit. Bucuria, în schimb, este o stare mai profundă, pentru că este spirituală, duhovnicească. Această bucurie nimeni nu poate lua din sufletul celui care a primit-o.
Pace și bucuria sunt daruri ale Duhului Sfânt și nu ale lumii. Pacea este un fapt lăuntric, profund, de aceea nimeni nu o poate lua din sufletul nostru. Este o odihnă a sufletului, după cum spunea Sfântul Nectarie din Eghina.
Citește și – Pacea este odihna sufletului și un dar de la Dumnezeu – Sfântul Nectarie din Eghina
Bucuria și pacea nu depind în mod absolut de condițiile exterioare. Părintele Haralambos spune că astfel se explică de ce în Biserică sunt oameni care, deși sunt bolnavi sau în lipsuri, au o bucurie lăuntrică și o pace pe chip.
„Există oameni care au bucuria Duhului Sfânt, dar care sunt șomeri. Avem oameni bucuroși, dar care sunt pe cruce. În Biserică poți să fii bucuros și înfrânt în același timp”.
În Ortodoxie, a fi fericit nu înseamnă să ai tot ce vrei sau să îți meargă totul bine. Dimpotrivă, în Ortodoxie poți fi în mari lipsuri, dar să ai totuși prezența lui Dumnezeu în tine și mângâierea Sfântului Duh, Care te face să te simți împlinit și vesel lăuntric.
Sursă articol: Pr. Haralambos Papadopoulos: În Biserică poți fi bucuros și înfrânt în același timp, Mănăstirea Dragomirna: https://www.youtube.com/watch?v=GRw4YoWN7f0&ab_channel=M%C4%83n%C4%83stireaDragomirna