De unde vine bucuria celui care nu are nimic? Sf. Paisie Aghioritul

Inima noastră trebuie să fie liberă precum păsările cerului. Ele nici nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitnițe.

Și totuși, sunt vesele și toată ziua ciripesc de bucurie, pentru că Tatăl Cel ceresc le hrănește.

Cântecul păsărilor este de fapt o doxologie. Adică o mulțumire adusă lui Dumnezeu.

Nici un concert din lume nu poate întrece în frumusețe cântecele cu care inundă liniștea dimineții.

Toate vietățile pământului au felul lor de a-L slăvi pe Dumnezeu.

Mai puțin omul. El este permanent nefericit și nemulțumit.

Nu are niciodată cât ar vrea. Și chiar dacă are, tot nu se satură să adune.

Nefericirea lui crește pe măsură ce inima sa pierde smerenia și pacea care vine odată cu ea.

Cel care nu mulțumește lui Dumnezeu pentru toate nu se bucură de viață la adevărata ei valoare.

Părintele Paisie Aghioritul spunea că omul nu simte cerul pentru că nu-L slăvește pe Dumnezeu.

Citește și – De ce trebuie să avem mereu bucurie în suflet?

O cale simplă de a dobândi bucuria este să te mulțumești cu ceea ce ai. Să nu fii răsfățat.

În această smerenie vine harul lui Dumnezeu și dă inimii o nespusă dulceață și bucurie cerească.

„Când omul se mișcă în spațiul doxologiei, se bucură de toate”.

Sfântul Paisie îi dădea exemplu pe beduini, care sunt mai presus decât mulți călugări prin smerenia lor.

„Să vedeți beduinii cât de greu o duc, și totuși Îi mulțumesc lui Dumnezeu și sunt bucuroși”.

Nimic nu este mai adevărat, mai pur și plăcut decât o inimă veselă și mulțumitoare.

Viața beduinilor pare foarte grea și oropsită dacă te uiți la ei din exterior.

„Grâul nu-l curăță ca să aleagă piatra, ci îl macină așa cum este și pâinea lor este plină de piatră”.

Hrana lor este săracă în nutrienți și de aceea nici dinții, nici oasele lor nu sunt sănătoase.

„Și vezi beduini cu câte un singur dinte, dar bucurându-se de parcă ar fi dintele de mărgăritar. Iar la noi, îi lipsește unuia un dinte și se simte complexat”.

Iată ce diferență uriașă de optică și de trăire.

Cel care are puțin se bucură mai mult decât cel care are cu îndestulare.

Aceasta confirmă spusele Sfântului Apostol Pavel, că toate ne sunt permise, dar nu toate ne sunt folositoare sufletului.

Citește și – Siliți-vă să fiți întotdeauna cu duhul plini de bucurie – Starețul Tadei

Dumnezeu ne dă cele de trebuință și nu trebuie să căutăm mai mult. Pentru că acel mai mult ne poate vicia sufletului, răpindu-ne curăția și nevinovăția de copii ai lui Dumnezeu.

„Să vă mișcați mereu în spațiul doxologiei, să-L slăviți zi și noapte pe Dumnezeu pentru binefacerile Lui”.

Bucuria celui care nu are nimic este o bucurie duhovnicească și nu lumească.

Ea vine din inima mulțumitoare și smerită, care nu încetează să dea slavă lui Dumnezeu pentru toate.

Citește și – Tot ce ne dă Dumnezeu este bucurie – Părintele Constantin Necula

Sursă articol: Cuviosul Paisie Aghioritul, Nu simți cerul pentru că nu-L slavoslovești pe Dumnezeu, Doxologia: https://doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/nu-simti-cerul-pentru-ca-nu-l-slavoslovesti-pe-dumnezeu

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.