Nimic nu este mai mare decât inima curată, căci în ea petrece Dumnezeu – Sf. Nectarie

Nimic nu este mai mare decât inima curată, spunea Sfântul Nectarie.

Căci ce poate fi mai mare decât Dumnezeu, Care își găsește odihna în inima omului bun?

Inima este tronul lui Dumnezeu. Este locul de sălășluire a Celui Preaînalt.

Citește și – Inima omului – locul în care Domnului Îi place să locuiască

Omul care are inima curată poate primi lumina lui Dumnezeu. Se învrednicește de mari descoperiri.

„Lumina dumnezeiască luminează inimile neprihănite și cugetul curat, fiindcă acestea sunt primitoare de Lumină”.

În schimb, inimile necurate sunt întunecate. Ele nu pot primi lumina cunoștinței de Dumnezeu și a adevărului, pentru că iubesc întunericul.

După cum spune Mântuitorul, că Lumina – adică El – a venit în lume, dar lumea nu L-a primit, pentru că a iubit mai mult întunericul decât lumina.

De aceea iudeii nu au cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu, deși Îl vedeau și Îl auzeau.

Inima lor era învârtoșată, de aceea se uitau dar nu vedeau adevărul. Auzeau dar nu înțelegeau și cu inima nu credeau.

În schimb, Domnul îl dă ca pildă pe Natanael, care a crezut îndată că Hristos este Fiul lui Dumnezeu.

Fariseii vedeau minunile pe care le făcea Hristos și tot nu credeau.

Iar Natanael, îndată ce L-a văzut a și crezut.

A crezut atât de repede și a mărturisit că Hristos este Mesia pentru că inima lui era curată și Dumnezeu i-a dat să cunoască adevărul.

„Iată israelit în care nu este vicleșug”, a spus Mântuitorul despre Natanel.

„Mare lucru este inima lipsită de vicleșug, pentru că este primitoare de lumină dumnezeiască și de descoperiri dumnezeiști”.

Dumnezeu descoperă tainele Sale și le dă înțelepciune celor care au inima curată.

Spre aceștia caută cu blândețe și cu dragoste.

„Dumnezeu îi iubește pe cei care au inima curată, ascultă rugăciunile lor, răspunde la cererile făcute pentru mântuirea lor, se descoperă pe Sine și îi învață tainele firii dumnezeiești”.

Citește și – Dacă ai mereu inima curată, Dumnezeu te va auzi oriunde şi oricând – Sfântul Ioan Gură de Aur

Iată de cât de mari binefaceri se învrednicesc cei care se străduiesc să-și curățească inima sau să-și păzească duhul neîntinat.

„Nimic nu este mai presus de inima curată, de vreme ce ea însăși devine tron al lui Dumnezeu”.

Dumnezeu vrea să locuiască în noi, dar nu poate intra, nici nu poate rămâne dacă găsește o inimă plină de viclenie și de răutăți.

Citește și – „Ca să vină Hristos înăuntru nostru atunci când Îl chemăm, trebuie ca inima noastră să fie curată, eliberată de ură, de egoism, de răutate” – Părintele Porfirie

„Domnul îi îndeamnă pe iudei prin proorocul Isaia să se spele și să se curățească, înainte de a se împăca cu ei. Prin urmare, Dumnezeu Se împacă doar cu cei curați la inimă. Acestora li se arată și în aceștia sălășluiește”.

De la regele David ne-au rămas acele frumoase cuvinte de rugăciune din psalmul 50:

„Inimă curată zidește în mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele”.

Psalmul 50 l-a compus după ce a păcătuit. Poorocul David a căutat să se împace cu Dumnezeu prin post și prin rugăciune. Prin pocăința și lacrimile cele curățitoare de suflet.

S-a apropiat de Domnul cu inima înfrântă și smerită, având nădejdea că Dumnezeu nu îl va urgisi.

Sursă articol: Sfântul Nectarie al Pentapolei, Scrisoarea a XIX-a, Scrisori de la un sfânt, Editura Egumenița, 2015, pp. 74-77