Dumnezeu îți poate oferi zeci de soluții optimiste în locul gestului de suicid – psihologul criminalist Tudorel Butoi
Este mai ușor să judeci decât să încerci să obții o înțelegere profundă a persoanei sau a situației pe care o judeci.
În cazul celor care ajung să își pună capăt zilelor, impulsul de a-i judeca și de a-i condamna este atât de mare, pentru că pare că ei înșiși s-au condamnat mai întâi.
Dumnezeu este ultima solutie: Kanal D
Nu există de obicei nici o circumstanță atenuantă pentru ei, mai ales din punct de vedere duhovnicesc, bisericesc și liturgic. Decât dacă există dovada unei boli mentale sau a unei depresii puternice.
Dacă gândim la rece, nici un om normal la cap nu își poate face rău singur. Sinuciderea este un gest împotriva firii, împotriva oricărei logici și rațiuni omenești.
De aceea, cei care ajung să facă acest gest, se aflau în mod sigur într-o stare delirantă.
Este clar că ceva le-a întunecat mintea în așa fel încât să nu mai vadă nicio scăpare.
Sinuciderea este o lucrare a diavolului. Ea arată cât de mult urăște diavolul pe oameni și cât de mult vrea să îi piardă.
Diavolul este urâtor și ucigaș de oameni dintru început. În sinucidere se arată cât de mare este ura și puterea lui asupra celor care pe care ajunge să îi stăpânească.
El este tatăl minciunii și îți prezintă întotdeauna o realitate falsă.
Persoanele suicigașe nu mai văd realitatea. Optica lor este distorsionată.
Citește și – Îngrijorarea și deznădejdea – flagelul care îi distruge pe oamenii vremii noastre
Prof. univ. dr. Tudorel Butoi, psiholog criminalist, a fost intervievat cu privire la cazul femeii din Timișoare care s-a aruncat de la etaj împreună cu cei doi copii ai ei.
Nu este primul caz pe care l-a văzut, deși astfel de întâmplări sunt foarte rare.
„Am văzut cel puțin 3 cazuri în care mamele se sinucid, […] cu pruncul de 8 luni de zile în brațe”.
Nimeni nu poate ajunge la o înțelegere reală a ceea ce se întâmplă cu persoanele care recurg la asemenea gesturi.
Chiar și dacă există „motive”, este greu să înțelegi și să accepți.
O mulțime de specialiști își dau cu părerea asupra acestor cauze și încearcă să meargă pe o pistă.
Însă cheia înțelegerii nu este logica umană. Răspunsurile trebuie căutate în latura spirituală.
Dr. Butoi menționează în una din declarațiile sale un aspect esențial cu privire la cazurile de suicid:
„Dacă-n inima Ta nu-L găsești și nu știi să Îl cauți pe Dumnezeu ca ultimă redută cu care să te sfătuiești, să te confesezi și să te simți sub aripa Lui protejat, ca să vezi zeci de soluții optimiste care ar fi putut să fie în locul acestui gest neghiob de suicid, atunci, pierzându-L pe Dumnezeu, te duci în gestui suicidal, care devine malefic”.
Dumnezeu nu este neapărat ultima redută, așa cum spune dr. Butoi. Nu este ultima scăpare.
Dumnezeu este prima și singura soluție.
El este calea, adevărul și viața, după cum Însuși o mărturisește.
Citește și – Cum să luptăm cu descurajarea, cauza tulburărilor psihologice – Părintele Iosif Vatopedinul
Moartea nu este scăparea, așa cum îi face diavolul să creadă pe cei care se sinucid.
Cei care își curmă singură viața sunt păcăliți de diavol să creadă că după moarte vor înceta să mai existe și astfel vor afla o eliberare de probleme.
Adevărul este tocmai invers Abia după moarte începe cu adevărat viața. Problemele nu dispar, ci se înveșnicesc.
Nici măcar viața aceasta nu este ultima realitate, astfel încât să o iei prea în serios atunci când ai un necaz.
„Realitatea este în lumea de dincolo. Viața de dincolo este mult mai reală, mult mai importantă decât viața de aici”.
Părintele Teologos din Muntele Athos spune că pe noi trebuie să ne intereseze ce o să se întâmple cu noi după moarte.
Trebuie să avem conștiința învierii. Ea este singura care care dă sens vieții acesteia trecătoare și totodată nădejde de a trăi.
Mântuitorul Hristos ne-a arătat învierea Sa și ne făgăduiește învierea.
Așadar, moartea nu are ultimul cuvânt, ci învierea.
De aceea trebuie să avem mare grijă cum trăim și ce alegeri facem. Pentru că gesturile noastre ne pot aduce o veșnicie plină de lumină și de fericire, sau o veșnicie în întuneric și chin.
Nu vă mirați de aceasta, spune Mântuitorul.
„Că vine ceasul în care toți cei din mirminte vor auzi glasul Lui, și vor ieși cei care au făcut cele bune, spre învierea vieții, iar cei care au făcut cele rele, spre învierea osândei” (Ioan 5, 28-29).
Atât de cumplite sunt chinurile iadului încât și demonii, care îi duc pe oameni acolo, se tem.
Atunci când Mântuitorul a scos pe diavoli din demonizatul din Ghenizaret, L-au rugat să-i lase să intre în turma de porci.
Le era frica să nu-i trimită în focul cel veșnic.
Nimeni nu a primit încă sentința cea definitivă, nici măcar diavolii. Toți așteaptă ziua aceea înfricoșată a Judecății.
Să nu întoarcem fața dinspre lumina lui Hristos, oricât de greu ne-ar fi. Pentru că fără El nu putem face nimic. Să nu credem că putem rezolva singuri problemele din viața noastră.
Iar fără Dumnezeu suntem o pradă sigură în mâna celui viclean și ucigător de oameni.
Să cerem ajutorul, să ne rugăm – acestea sunt gesturi de smerenie care ne pot salva.
Să nu uităm faptul că orgoliul și mândria sunt zidurile care ne despart de Dumnezeu.
Așa cum spune în Cartea Psalmilor, Dumnezeu celor smeriți le dă har, iar celor mândri le stă împotrivă.
Să ne ferească Dumnezeu de o cădere ca aceasta.
Citește și – Rugăciune către Sfântul Efrem pentru tinerii biruiți de tristețe
Surse articol:
1. Kanal D, Asta-i România, Povestea mamei care s-a sinucis alături de copii: https://www.youtube.com/watch?v=AOG3o5U9toE&ab_channel=KanalDRomania
2. Părintele Teologos, Reîncarnare sau înviere? O Chilie Ahonită: https://www.youtube.com/watch?v=SzopIWGqzYk&t=6s&ab_channel=OChilieAthonit%C4%83-BucuriidinSf%C3%A2ntulMunte
3. Patriarhul Justinian Marina, Cât de înfricoșată este osânda veșnică, , Urcuș Spre Înviere: https://www.urcusspreinviere.ro/1441/cat-de-infricosata-este-osanda-vesnica/
