Salvarea noastră personală și națională nu se rezolvă nici la București, nici în altă țară. Dumnezeu o rezolvă dacă postim și ne rugăm

Înfrânarea de la mâncare este o armă puternică împotriva patimilor și a răutății din noi și din jurul nostru.

Înfrânarea înseamnă post, iar postul trebuie să fi o componentă permanentă a vieții noastre.

Salvarea Romaniei nu o aduce nici Rasaritul, nici Apusul

Salvarea Romaniei nu o aduce nici Rasaritul, nici Apusul

Nu trebuie să postim doar în zilele și perioadele rânduite de Biserică.

Postul trebuie să ne însoțească permanent, căci el este porunca cea dintâi dată oamenilor.

Citește și – Nu postul este amar, ci viața noastră neconformă poruncilor lui Dumnezeu

Dacă postul a fost necesar în Rai, cu atât mai mult în lume de azi, în care desfătarea a tins cote maxime.

Prin postire arătăm supune și ascultare față de Dumnezeu. Aceste două lucruri sunt necesare pentru a rămâne sub mâna Lui cea mântuitoare.

Îndepărtarea noastră de Dumnezeu și de poruncile Sale ne va aduce negreșit moartea sufletească.

În momentul în care întrerupi legătura cu izvorul vieții nu poți decât să însetezi până la pieire.  

Acum să semnele vremurilor s-au apropiat vizibil de noi, nu mai este timp decât pentru pocăință.

Dacă am păcătuit până acum, să ne oprim. Dacă am făcut nelegiuiri, să încetăm.

Dacă am trăit departe de Biserică, să ne apropiem de Dumnezeu și de sfintele Taine.

„Salvarea noastră – și personală și familială și națională – nu se rezolvă nici la București, nici în altă țară. Dumnezeu o rezolvă dacă noi postim și ne rugăm”.

Pocăința se arată prin oprirea de la păcate. Adică prin post și rugăciune.

Ninivitenii au folosit aceste două arme puternice pentru a se „apăra” de mânia lui Dumnezeu cea cu dreptate pornită asupra lor.

Dumnezeu i-a spus Proorocului Iona să le vestească ninivitenilor că cetatea lor va fi distrusă în 40 de zile.

Nu în mod întâmplător le-a lăsat Domnul această perioadă de reflectare.

Cutremurați de cuvintele profetului, au crezut în Dumnezeu și au făcut o pocăință grozavă.

Au folosit acele 40 de zile pentru a posti și a se ruga. De la om până la dobitoc.

„Și s-au îmbrăcat cu sac, de la cei mai mari și până la cei mai mici”.

Nici mai marele cetății nu s-a dat în lături de la post.

„Și a ajuns vestea până la regele Ninivei. Acesta s-a sculat de pe tronul său, și-a lepădat veșmântul lui cel scump, s-a acoperit cu sac și s-a culcat în cenușă”.

Acesta a poruncit ca nimeni să nu mănânce nimic, nici să bea apă. Nici animele să nu pască, nici să fie adăpate.

„Iar oamenii să se îmbrace cu sac și către Dumnezeu să strige din toată puterea și fiecare să se întoarcă de pe calea lui cea rea și de la nedreptatea pe care o săvârșire mâinile lui”.

Și spune mai departe proorocul Iona că Dumnezeu a văzut faptele lor cele de pocăință și întoarcerea din calea păcatelor.

„Și i-a părut rău Domnului de prezicerile de rău pe care li le făcuse și nu le-a împlinit” (Iona 3).

Iată cât de mare și frumoasă este lucrare pocăinței unui popor întreg, nu doar a unui grup de oameni.

Pocăința lor a însemnat nu doar postirea aspră de la mâncare, ci și de la păcate.

Întreaga cetate s-a oprit din fărădelegi și a cerut iertarea și milostivirea lui Dumnezeu.

Nu e suficient să postim de bucate. Trebuie să punem frână tuturor faptelor și cuvintelor rele și viclene.

Cât de diferită este viața noastră de azi de acele cetăți care au fost nimicite?

Păcatele strigătoare la cer s-au înmulțit și asupra noastră stă mânia lui Dumnezeu.

„Dacă vrem să meargă bine și la București și în alte părți, noi să ne rugăm și să postim”.

Postul și rugăciunea ne aduc mintea la loc. Ne fac să ne venim în fire.

Dacă locuitorii unei țări postesc și se roagă, soarta lor se poate schimba în bine. Dumnezeu îi luminează pe conducători să ia deciziile cele mai bune.

„Dumnezeu le întoarce mintea pe calea legilor lui Dumnezeu. Noi, creștinii, putem ajuta lumea și în special pe cei de o limbă și de o credință cu noi prin rugăciune și prin post. Prin viață echilibrată și curată și cuminte”.

Lacrimile tuturor celor care se roagă și fac pocăință ajung la Dumnezeu și El se milostivește spre noi.

„Salvarea României nu o aduce nici Răsăritul, nici Apusul. Numai minciuni, și ne jupesc până la piele. Hristos – El e salvarea noastră! El e salvarea României. Credința curată ortodoxă, pe care Occidentul n-o poate răbda”.

Citește și – Mai multă putere au postul și pocăința colectivă decât protestele stradale

Să nu uităm nici de milostenie. 

Aceasta este a treia mare virtute pe care trebuie să o practicăm în post pentru ca postul să fie deplin.

Dragostea care ne îndeamnă să facem milostenie acoperă mulțime de păcate.

Părintele Ioanichie Bălan spune că trebuie să fim atenți la iertare și la dragoste. Că degeaba postim dacă suntem învrăjbiți sau ne certăm unul cu altul și ne dușmănim.

„Să alegeți pacea lui Hristos. Să alegeți Biserica. Să alegeți postul și rugăciunea”.

Sursă articol: Cuvânt și suflet, Pr. Ioanichie – Postul Mare: „Să nu ne temem nici de Occident, nici de Răsărit, ci să postim!”: https://www.youtube.com/watch?v=6S2SUPT2cm8&ab_channel=Cuv%C3%A2nt%C8%99isuflet

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.