De ce poartă Sfântul Spiridon un coș pe cap în loc de mitră arhierească?
Icoanele care îi înfățișează pe sfinți sunt uneori foarte sugestive.
Zugravii includ adesea elemente sau simboluri din viața unui sfânt care fac referire la o la o virtute, la o harismă sau la o întâmplare minunată.

Sfantul Ierarh Spiridon: Rador.ro
De pildă, Sfânta Filofteia de la Curtea de Argeș apare în unele reprezentări cu un coș de merinde sau cu o bardă în mână.
Aceste obiecte reprezintă momente din viața ei. Coșul plin cu merinde reflectă faptele milostive ale sfintei, iar barda obiectul cu care a fost lovită.
Sfântul Mucenic Efrem cel Nou este reprezentat cu un foc în mână. Acest mare sfânt a fost ars în pântece cu un fier înroșit în foc.
Sfântul Stelian Paflagonul este pictat cu un prunc în brațe. Deși a fost un mare pustnic în viața sa, Dumnezeu l-a dăruit cu harul vindecării și ocrotirii copiilor.
Exemplele pot continua.
Sfântul Spiridon, pe care îl prăznuim pe data de 12 decembrie, are de asemenea câteva particularități care pot fi observate în icoanele sale.
Sfântul poartă un coș împletit pe cap, iar în mână ține o cărămidă.
Acel coș de nuiele denotă marea lui smerenie, dar și harul de a face minuni.
Căci Însuși Domnul a spus că cei smeriți vor fi înălțați, iar cei mândri vor cădea.
Citește și – Rugăciune către Sfântul Ierarh Spiridon, mare făcător de minuni (12 dec.)
Sfântul Spiridon a fost episcop al Trimitundei. De ce nu poartă o mitră arhierească pe creștet? De ce este zugrăvit cu un coș?
Acest mare sfânt a fost dintotdeauna un om smerit. A fost păstor de oi încă de când era mic copil.
S-a căsătorit și a avut o fată. Însă după ce soția lui s-a mutat la Domnul, a înțeles deșertăciunea vieții și s-a făcut călugăr.
Pentru petrecerea sa smerită, cuvioasă și înfrânată, Dumnezeu l-a răsplătit cu darul facerii de minuni.
Sfântul Spiridon vindeca felurite boli și neputințe. Rugăciunile sale aveau atâta putere încât alungau demonii din oameni, aduceau ploaie la vreme de secetă și înviau morții.
O întâmplare minunată foarte cunoscută este cea săvârșită la Sinodul I Ecumenic.
Chemat ca să combată ereziile lui Arie din acea vreme împotriva Sfintei Treimi, Sfântul Spiridon a demonstrat că existența celor Trei Persoane din Sfânta Treime.
Arie spunea că Fiul lui Dumnezeu a fost creat și nu născut mai înainte de veci din Tatăl.
Fără să facă apel la cuvântări academice, Sfântul Spiridon a luat o cărămidă în mână. A spus apoi că deși ea este un singur lucru, conține în realitate trei elemente: pământ, apă și foc.
În același fel, Dumnezeu este Unul în ființă, dar întreit în Fețe sau în Persoane.
După ce a însemnat cărămida cu semnul Sfintei Cruci, a spus: „În numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh”. A strâns apoi cărămida tare în mână și toți au putut vedea cum din ea a ieșit o flacără, apoi a curs apă, iar în palma sfântului a rămas lutul.
La vederea acestei minuni înfricoșătoare, unul din adepții lui Arie, Evloghie a crezut cu tărie în Sfânta Treime și a cerut să fie Botezat.
Acesta a spus că împotriva cuvintelor se pot aduce multe argumente, însă împotriva minunilor nu.
Scufia în chipul coșului de pe capul sfântului Spiridon se numește în limba greacă „spiris”, care înseamnă „coș” sau „coș împletit din nuiele”.
De la această denumire provine numele lui „Spiridon”. Pe de o parte, coșul reprezintă chiar numele lui. Iar pe de altă parte, arată smerenia lui, căci avea obiceiul să-și acopere capul cu un coș din papură.
Sfântul Spiridon este cinstit în întreaga lume. Este unul din cei mai mari făcători de minuni.
Mai este numit „sfântul călător”. Se spune că iese periodic din raclă și merge acolo unde este nevoie de ajutor.
Cei care îngrijesc racla sa găsesc papuceii albi ai sfântului prăfuiți.
Citește și – Sfântul Spiridon, mare făcător de minuni – „Sfântul Călător” care iese din raclă
Sursă articol: Bizanticons Art, Secrete din Sinaxare: Povestea cărămizii și a coșului din icoanele Sfântului Spiridon: https://blog.bizanticons.ro/2021/12/08/secrete-din-sinaxare-povestea-caramizii-si-a-cosului-din-icoanele-sfantului-spiridon/