Un singur păcat nespovedit ne poate duce în iad

Părintele Efrem, starețul Mănăstirii Sfântul Antonie cel Mare din Arizona, spunea că fără spovedanie nu putem intra în rai.

Este firesc să fie așa, de vreme ce raiul este cel mai curat și mai sfânt loc.

Un singur păcat nespovedit ne poate duce în iad

Un singur păcat nespovedit ne poate duce în iad

Iar acolo nu pot intra cei care nu s-au curățit prin spovedanie și pocăință.

Nu vă amăgiți! – le spune Sfântul Apostol Pavel corintenilor. „Nici desfrânații, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiții, nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu” (I Corinteni, 6, 9-10).

Cuvântul apostolului este un îndemn la trezirea lăuntrică.

„Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor”, spune Mântuitorul” (Matei 3, 2).

Iar în alt loc zice că împărăția cerurilor se dă celor care sunt precum copiii, adică neprihăniți și curați.

„Lăsați copiii și nu-i opriți să vină la Mine, că a unora ca aceștia este împărăția cerurilor” (Matei 19, 14).

Cu greu își poate păzi cineva fecioria trupului și a sufletului. Căci nu-i de-ajuns să fii nevinovat în trup ca să intri în rai. Trebuie să fii curat și la inimă.

Cu greu poate păzi cineva haina sufletului curată, pe care a primită la Sfântul Botez.

De aceea, în mare sa iubire Sa de oameni, Dumnezeu ne-a lăsat la îndemână spovedania. Este singura cale de curățire a sufletului.

Nimeni nu poate merge în rai cu o conștiință încărcată.

În cuvântarea sa adresată corintelor, Sfântul Pavel face referire nu doar la păcatele de moarte. Accesul în raiul desfătării este oprit și pentru cei care săvârșesc păcate „obișnuite”, provenite din vicii sau diverse patimi.

Chiar și cel mai mic păcat nemărturisit ne poate face să pierdem raiul.

Starețul Efrem din Arizona spune că spovedania este cheia care deschide ușa raiului.

Iar spovedania trebuie să fie curată, sinceră.

„Dacă omul nu va spovedi aici fiecare păcat important, dacă nu se va pocăi, nu se va mântui! Fie și un singur păcat îl poate duce pe om în iad”.

Pentru a întări aceste cuvinte, starețul a relatat cazul unei femei virtuoase, care săvârșise un păcat. El se practică în zilele noastre cu „naturalețe”, însă în vremea aceea era rar și foarte grav.

Din pricina rușinii față de duhovnicul ei, femeia nu a mărturisit acel păcat. Ba chiar a hotărât să ia păcatul cu ea în mormânt.

În fiecare zi plângea înaintea icoanei Maicii Domnului și se ruga de dânsa să o ierte.

Cu siguranță Maica Domnului ar fi iertat-o, dar această putere a lăsat-o Fiul ei duhovnicilor.

Trebuia numaidecât să meargă la preot și să facă cele rânduite de Biserică Ortodoxă prin Taina Pocăinței.

După ce a plâns mulți ani și s-a rugat Maicii Domnului, femeia a murit. A respectat hotărârea pe care a făcut-o de a lua păcatul cu ea în mormânt.

Îndată ce a murit, demonii i-au înșfăcat sufletul și l-au dus în iad. Erau îndreptățiți să facă aceasta, căci păcatul pe care îl făcuse și nu-l spovedise era grav.

Știau că Hristos este drept și judecă cu dreptate și că femeia nu mai are nicio șansă să se mântuiască de vreme ce a murit și nu mai poate face nimic.

Citește și – Prin spovedanie, păcatele săvârșite nu se mai pomenesc nici la vămi, nici la judecată

Când s-a văzut în iad și demonii au început să o chinuie, femeia a strigat la Maica Domnului să o scape. Avea multă credință în Maica Domnului.

Și pe când o ruga cu îndrăzneală să o ajute, locul acela s-a luminat și Maica Domnului a apărut să o salveze.

Demonii s-au înfuriat și i-au spus că nu o poate lua din iad pentru că păcatul ei este de moarte și este sortită pieirii veșnice.

„Vrem să mergem la Dreptul Judecător!” – au strigat diavolii, știind că Hristos nu poate face judecată nedreaptă.

Maica Domnului a încuviințat. Iar când au ajuns înaintea Dreptului Judecător, a început să Îl roage:

„Fiule și Dumnezeul meu, știu că acest suflet a păcatuit asta și asta, însă s-a rugat mulți ani înaintea sfintei icoanei mele cu multă credință și dragoste și vreau să o ajuți să se mântuiască”.

Atunci demonii au spus:

„Doamne, să nu-Ți încalci dreptatea Ta! Este porunca Ta, nu poți s-o încalci! Tu ești drept”

Într-adevăr, Dumnezeu acum este milostiv, însă după moarte este drept.

Hristos a răspuns cu dreptate:

„Maică, primesc dragostea ta, cererea ta pentru acest suflet, dar nu încetez să fiu Drept, și de vreme ce am dat o poruncă, o voi aplica”.

Maica Sa L-a rugat din nou:

„Copilul meu, te rog! Fă ceva, ca s-o mântuiești. A vărsat multe lacrimi din tot sufletul înaintea mea și trebuie să-i răsplătesc! Nu se poate altfel. Tu vei găsi o cale. Tu ești Atotștiutor și poți să o mântuiești”.

„Singurul lucru pe care pot să îl fac”, a zis Hristos Domnul, „este să duc acest suflet din nou pe pământ, să o readuc în trup la viață, să cheme pe părintele duhovnic, să-și spovedească păcatul, iar după trei zile o voi lua.”

„Să faci asta!” – a strigat Maica Domnului.

La auzul acestei judecăți drepte, demonii s-au tulburat cumplit.

„Și dreptatea a ținut-o și i-a găsit modalitatea de a o mântui”.

Fiindcă nu îngropaseră încă, femeia s-a sculat din morți, după porunca Domnului și a chemat duhovnicul.

S-a spovedit și după trezi zile a murit.

Avea un singur păcat nemărturisit și a mers în iad.

„Un singur păcat de moarte se aseamănă cu o aluniță ce provoacă cancerul în trupul unui om sănătos”.

Să fim cu luare aminte, căci moartea poate să vină pe neprevăzute și așa ne ducem cu păcatele nespovedite în mormânt.

Această pildă ne învață că nu trebuie să plecăm niciodată de la spovedanie necurățiți și nevindecați la casele noastre.

Citește și – Ce trebuie să spunem la spovedanie

Sursă articol: O chilie athonită, Cum să ne spovedim? Minuni, învățături – Pr. Efrem din Arizona: https://www.youtube.com/watch?v=__1HDC4A2go&ab_channel=OChilieAthonit%C4%83-BucuriidinSf%C3%A2ntulMunte

Citeşte mai multe despre:

Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.