Ce înseamnă „Vovidenia”? Ce legătură are cu Intrarea Maicii Domnului în Biserică?

Prima sărbătoare cu cruce roșie din Postul Nașterii Domnului este „Intrarea Maicii Domnului în biserică”.

Unii creștini încă mai numesc această zi „Vovidenia” sau „Ovidenia”.

De unde provine această denumire și ce înseamnă ea?

Din fericire, „Vovidenia” nu este vreo sărbătoare pre-creștină sau vreo datină lipsită de însemnătate în cultul bisericesc ortodox.

Este o denumire veche a praznicului Intrării Maicii Domnului în biserică. S-a păstrat până azi în unele zone din țară.

Cuvântul „vovidenia” vine din limba slavonă, așa cum o arată și sonoritatea lui.

În rusă, „ vývedenie” înseamnă chiar „intrare”. Se referă strict la momentul intrării Maicii Domnului ca pruncă în templu din Ierusalim.

Se spune că ar exista un termen similar în limba românească veche: „văvădenie”, care se traduce prin „a se arăta” sau „a se face văzut”.

Această denumire nu era folosită însă pentru a face referire la sărbătoarea ortodoxă. Dimpotrivă, era o tradiție păgână. Se spune că fetele care vor să „își vadă” ursitul, trebuie să se uite în noaptea de 21 noiembrie într-o fântână, cu lumînarea aprinsă.

Prima uzanță a termenul de „vovidenie” este acceptată de Biserică, însă al doilea termen de „ văvădenie” nu.

Cea de-a doua este o tradiție care aparține erei pre-creștine și de aceea nu trebuie asociată cu caracterul pur al sărbătorii Intrării Maicii Domnului în Biserică.

Citește și – Intrarea Maicii Domnului în biserică – o sărbătoare plină de semnificații

Este interesant să știm că data de 21 noiembrie nu este chiar data la care Sfinții Ioachim și Ana au adus-o pe prunca Maria la templu.

Prima „atestare” a acestei sărbători a avut loc în secolul al 6-lea.

Împăratul Iustinian a construit lângă templul din Ierusalim o biserică închinată Maicii Domnului pe data de 20 noiembrie.

Tradiția spune că lăcașul a fost sfințit în ziua următoare, pe 21 noiembrie.

De atunci a început să fie prăznuită ca zi de sărbătoare.

Această rânduială s-a extins în Orient și mai târziu în Occident.

În anul 1585, praznicul Intrării Maicii Domnului a capătat un caracter general în toate Bisericile ortodoxe.

Fiind o sărbătoare a bucuriei, Biserica a dat dezlegare la pește, deși este o zi de post.

Dezlegările la pește în perioada posturilor nu sunt o noutate, ci datează din secolele 5-6. Ele apar în Tipicul Mare întocmit de Sfântul Sava cel Sfințit.

Potrivit acestuia, se poate mânca pește în toate sâmbetele și duminicile din Postul Crăciunului, precum și în zilele de marți și joi care au sfânt cu Doxologie Mare.

Iar dacă în timpul acestui post o Biserică prăznuiește hramului unui sfânt, se face dezlegare la pește, vin și untdelemn, indiferent dacă ziua respectivă pică într-o zi de miercuri sau vineri.

Citește și – Rugăciuni la intrarea și la ieșirea din Biserică

Toate sărbătorile sunt un prilej de întărire pentru creștini. Mai ales praznicile închinate Macii Domnului sunt resimțite de credincioși ca praznice ale bucuriei și desfătării sufletești.

Chiar dacă este dezlegare la pește, continuăm să postim de fapte și gânduri rele cu gândul la curăția Maicii Domnului, în semn de prețuire și mulțumire pentru darul de mântuire făcut omenirii.

Sursă articol: Bizanticons Art, Ce este „Vovidenia”? 5 lucruri mai puțin știute despre sărbătoarea din 21 noiembrie: https://blog.bizanticons.ro/2021/11/17/ce-este-vovidenia-5-lucruri-mai-putin-stiute-despre-sarbatoarea-din-21-noiembrie/https://blog.bizanticons.ro/2021/11/17/ce-este-vovidenia-5-lucruri-mai-putin-stiute-despre-sarbatoarea-din-21-noiembrie/