Să așternem înaintea lui Dumnezeu durerile, necazurile, dorințele, nevoile noastre

Există mai multe tipuri de rugăciune. Una este rugăciunea pe care o citim din cărți, și alta este cea personală, pe care o alcătuim noi, din propriile noastre trăiri.

Rugăciunea personală are o valoare foarte mare, deoarece ea este autentică.

Sa-I asternem lui Dumnezeu durerile si neputintele noastre

Sa-I asternem lui Dumnezeu durerile si neputintele noastre

Nu este preluată de undeva, ale căror înțelesuri trebuie să te silești să le pătrunzi și să le trăiești.

Rugăciunea personală izvorăște dintr-o stare personală. Sau mai bine zis, ea izbucnește dintr-o trăire puternică.

Poate fi o durere, o neputință, o dezamăgire profundă, o supărare adâncă.

Pentru a practica aceste tip de rugăciune nu avem nevoie de condiții speciale, cum ar fi un loc liniștit, o candelă aprinsă înainte sau o atmosferă prielnică.

Suferința este atât de apăsătoare, încât ne îndeamnă imediat la rugăciunea lăuntrică, oriunde ne-am afla.

Când ne rugăm astfel, suntem ca pruncii evreilor care își așterneau hainele pe cale ca să treacă peste ele Hristos, spune Arhimandritul Emilianos Simonopetritul.

Aceia îi puneau înainte hainele lor, ca să intre în cetatea lor. Iar noi îi punem înainte trăirile noastre, că să pătrundă în adâncimea ființei noastre.

Citește șiCele trei tipuri de rugăciune

Dumnezeu intră în noi prin rugăciune, prin împărtășirea cu Sfintele Taine, prin lucrarea harului Său curățitor și tămăduitor.

„Ne rugăm, și înlăuntrul nostru intră Dumnezeu. Odată cu răsuflarea, intră Hristos”.

Ori de câte ori rostim numele Lui Cel sfânt, ne umplem de puterea Lui dumnezeiască.

„Când ne rugăm, se săvârșește intrarea lui Hristos”.

Rugăciunea este o revărsare a durerilor și a neputințelor noastre. Iar răspunsul este o umplere de har dumnezeiesc.

Așa cum spune psalmistul:

„Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat. Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi spune” (Ps. 141, 1-2).

Dumnezeu vrea ca noi să-I arătăm toate neputințele noastre. Să-I spunem tot ce tot ce ne frământă, tot ce ne preocupă, ne supără sau ne bucură.

„Îi așternem durerea noastră, necazul nostru, dorințele noastre, nădejdile, credința și necredința noastră”.

Dacă le vom aduce la picioarele Lui, El le va ridica de pe noi și ne va da ușurare.

Să facem rugăciune din tot ce simțim, și vom vedea că viața noastră se schimbă, încet-încet, în bine.

Harul lui Dumnezeu ne va ajuta să le depășim pe toate, să dobândim experiență, să câștigăm înțelepciune.

Citește șiFă rugăciune din tot ce simți, din orice durere sau bucurie – Maica Siluana Vlad

Dumnezeu vrea să-I împărtășim trăirile noastre ca să ne ajute.

„Hristos primește să-I așternem înainte chiar și păcatele noastre, ca să le calce în picioare măgărușul – fiindcă a intrat în Ierusalim pe mânz de asin – și să le risipească, așa încât omul care se roagă să audă: „Și Eu, Dumnezeu, intru înlăuntrul tău!”

Oricât de necurate ar fi buzele noastre, sufletul nostru și mădularele noastre, El vrea să locuiască în noi, curățindu-ne și îndreptându-ne cu mila Lui.

Dar să nu-I aruncăm lui Dumnezeu doar greutățile și fărădelegile noastre ca să le curețe, ci și faptele noastre bune.

Arhimandritul Emilianos spune că toate faptele bune sunt mrejele pe care le întindem și cu care Îl prindem pe Hristos.

„Sunt toate cele pe care le facem și-I plac lui Dumnezeu: virtuțile noastre, postul, privegherea, rugăciunea noastră, chiar și numai o jumătate de oră pe zi”.

Așa cum spune preotul când săvârșește Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie: „toată viața noastră, lui Hristos să o dăm”.

„Tot ce facem, Dumnezeu primește ca pe un covor și pășește peste el împărătește, ca să ne binecuvânteze și să ne îmbogățească”.

Rugăciunea este așadar un mijloc de atragere a harului lui Dumnezeu și de îmbogățire spirituală.

Să vorbim tot timpul cu Dumnezeu, împărtășind cu El toate ale noastre, și astfel rugăciunea nu va înceta niciodată înlăuntrul nostru.

Citește șiRugăciunea care îți aduce bucurii pe care nu le-ai simțit niciodată – Părintele Efrem Katunakiotul

Surse articol:

1. Arhimandritul Emilianos Simonopetritul, „Să-I așternem lui Hristos toate cele ale noastre”, Urcuș Spre Înviere: https://www.urcusspreinviere.ro/2678/sa-i-asternem-lui-hristos-toate-cele-ale-noastre/
2. Doxologia, Psalmul 141: https://doxologia.ro/psalmii-psalmul-141

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.