Lucrul făcut cu pace se sfințește, iar cel făcut cu grabă și nervozitate nimic nu folosește

Anxietatea este întâlnită astăzi nu doar la adulți, ci și la copiii mici.

Această stare o resimțim din plin în interiorul nostru, dar și în jurul nostru.

Lucrul făcut cu pace se sfințește, iar cel făcut cu grabă și nervozitate nimic nu folosește

Lucrul făcut cu pace se sfințește, iar cel făcut cu grabă și nervozitate nimic nu folosește

Care poate fi motivul? Majoritatea dintre noi avem tot ceea ce ne este necesar traiului de zi cu zi.

Societatea în care trăim ne pune pe tavă toate bunătățile posibile.

Consumismul este la cote maxime. Sursele de distracție la fel.

Din ce cauză suntem atât de stresați, agitați și nervoși?

Cu siguranță bunicii sau străbunicii noștri nu cunoșteau aceste stări.

Ele pot fi simptomul unei neîmpliniri sufletești.

Chiar dacă generațiile trecute nu aveau partea de o siguranță financiară sau materială atât de bună, totuși nu sufereau de stres și de îngrijorare.

Părintele Constantin Sturzu răspunde la această problemă cu o întrebare retorică:

„Ți-L poți imagina pe Dumnezeu agitat și grăbit?”

Bineînțeles că nu. Dumnezeu este îndelung-răbdător. Este izvorul păcii și nicio tulburare nu este întru Dânsul.

Iar noi, ca cei ce purtăm chipul Său, trebuie să ne facem asemănători Lui în virtuți.

Pentru a putea face liniște în viața noastră, trebuie să avem credință.

De multe ori, stresul vine din prea multa îngrijorare. Grijile excesive ne perturbă mintea și sufletul și nu ne putem găsi liniștea.

Oamenii caută pacea pe pământ, dar nu știu că izvorul ei este în cer, spunea Părintele Petroniu Tănase.

Citește și – Oamenii caută pacea pe pământ, dar ea izvorăște din cer

Dacă am avea credință, nu ne-am mai îngrijora pentru nimic. Dumnezeu poartă grijă de noi în cele mai mici amănunte.

Nu ne lasă niciodată la greu. Toate sunt rânduite sau îngăduite spre binele nostru, chiar și necazurile.

L-am lăsa pe Dumnezeu la cârma vieții noastre să ne conducă după cum știe El mai bine, nu am mai fi neliniștiți, îngrijorați și stresați.

Citește și – Omul care se lasă în voia lui Dumnezeu are acea liniște pe care o are pruncul în brațele mamei sale

Unii obosesc din faptul că vor să facă prea multe lucruri și nu îi țin bateriile.

Vor să performeze pe toate planurile și să fie prezenți și în familie. Vor să rezolve toate problemele.

Când ne silim să ne depășim pe noi înșine, ne putem îmbolnăvi. Iar primul care cade este sufletul. Moralul se prăbușește, pentru că ne pierdem echilibrul.

Nu trebuie să lucrăm nimic cu grabă, spunea Sfântul Paisie Aghioritul.

Citește și – Simplificarea vieții ne eliberează de stres și de neliniște – Sfântul Paisie Aghioritul

Pentru a putea reuși toate cu bine trebuie să lucrăm cu liniște și cu rugăciune.

Astfel, tot lucrul pe care îl facem, nu numai că va ieși bine, dar se se va și sfinți.

„Atunci când lucrează cineva cu liniște, își păstrează pacea și își sfințește întreaga zi”.

Dimpotrivă, atunci când suntem grăbiți, ne predipunem pe noi înșine la mânie și supărare.

„Când lucrăm ceva prea repede, dobândim nervozitatea, iar lucrarea care se face cu nervozitate nu este sfințită”.

Iată ce frumos spune în Psalmul 89, versul 19:

„Și să fie lumina Domnului Dumnezeului nostru peste noi și lucrurile mâinilor noastre le îndreptează”.

Aceasta este un model de rugăciune pe care o putem săvârși la începutul unei zilei, când ne pregătim să ieșim la lucru.

Citește și – În clipa în care vă rugați, se liniștește sufletul vostru și se sfințește

Nu lucrăm singuri, ci cerem ajutorul lui Dumnezeu. Astfel lumina Lui ne va căluzi mintea și pașii. Ne va îndrepta mâinile să lucreze cele bune și va desăvârși lucrarea noastră.

Atunci când avem harul lui Dumnezeu orice lucru se face cu tihnă, cu bucurie și cu mulțumire.

„Scopul nostru nu trebuie să fie a face multe și să fim într-o continuă neliniște. Căci aceasta este o stare diavolească”.

Trebuie să acordăm prioritate calității lucrului făcut, și nu cantității.

Nu tot ce e mult e bun, mai ales dacă e făcut pe fugă și cu o stare de nervi.

Dimpotrivă, peste acel lucru nu mai vine Duhul lui Dumnezeu, ci duhul cel rău.

Iată ce frumos spune Ava Dorotei legat de cum trebuie se cuvine să lucreze călugării. Este un exemplu pe care îl pot prelua și mirenii.

„În orice lucru vă aflați prinși, chiar de este vreunul care cere grabă și e foarte însemnat, nu voiesc să-l faceți cu ceartă și cu turburare […]”.

Partea cea mai importantă este, potrivit Părintelui Dorotei, păzirea sufletului în stare de netulburare.

Chiar dacă, păzind starea lăuntrică în pace, nu vom duce la capăt acea lucrare.

Viața noastră este un timp al mântuirii. Adică orice facem, trebuie să Îl facem ca pentru Dumnezeu și pentru Dumnezeu.

Altfel este zadarnic și nu se înveșnicește.

„Cine nu adună cu Mine, risipește”, spune Mântuitorul.

Sursă articol: Pr. Constantin Sturzu, Ți-L poți imagina pe Dumnezeu agitat și grăbit? Doxologia: https://doxologia.ro/ti-l-poti-imagina-pe-dumnezeu-agitat-grabit

Citeşte mai multe despre:

Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.