Să nu învinovățești pe nimeni – o pildă care schimbă vieți

Pentru cei necredincioși, Evanghelia pare nebunie.

Învățătura Mântuitorului desființează orice logică omenească și pare că merge împotriva rațiunii și a ceea ce este firesc.

Sa nu invinovatesti pe nimeni – o pilda cuceritoare

Nouă ni se pare firesc să te aperi, să te justifici, să te îndreptățești.

Suindu-Se în Munte și predicând mulțumilor, Hristos Domnul le arăta o învățătură nouă, care răstoarnă toată știința noastră lumească:

Să nu te împotrivești celui rău. Celui ce te lovește peste un obraz, întoarce-i-l și pe celălalt.

Celui ce vrea să se judece cu tine și să-ți ia și haina, lasă-i și cămașa.

Cel care te va sili să mergi cu el o milă, tu să mergi cu el două.

Iubește pe vrăjmașul tău, binecuvântează pe cei ce te blesteamă, fă bine celui ce te urăște, roagă-te pentru cei ce te vatămă și te prigonesc (Matei 5, 38)

Aceasta este învățătura iubirii, pe care Dumnezeu vrea să o învățăm.

Să nu ne mai ghidăm după învățătura cea veche, care răsplătea răul cu răul și căuta cu orice preț dreptatea unuia și pedepsirea celui vinovat.

Mântuitorul îi numește „fericiți” pe cei care răspund cu iubire la rău și nu păgubiți, înșelați, naivi sau nedreptățiți.

Chiar dacă în fața oamenilor, creștinii suferă multe nedreptăți de bunăvoie, nădejdea lor în răsplătirea de la Domnul este „plină de nemurire”.

Există o pildă care arată cât de frumos este să trăiești cu adevărat după învățătura Domnului și să o aplici în relația cu semenii.

Cuprins
Toggle
O lecție pentru viață
Articole similare

O lecție pentru viață

Augustin Păunoiu relatează că un elev s-a întâlnit mai târziu în viață cu fostul său profesorde istorie.

Prezentându-se și dezvăluindu-i că i-a fost profesor în liceu, i-a mărturisit o întâmplare care l-a marcat profund.

Aflând că elevul său a devenit la rândul lui profesor, l-a întrebat ce l-a determinat să urmeze această profesie, fiindcă lucrul în învățământ nu este atât de bine plătit.

„Dumneavoastră sunteți cel care m-ați făcut să urmez acest drum, a răspuns tânărul. Când am văzut ce impact ați avut asupra mea și când am înțeles ce influență poate avea asupra elevilor un profesor, am spus: asta vreau să devin”.

Continuând discuția, tânărul i-a povestit că pe când era în clasa a 9-a, un coleg al său venise la școală cu un ceas prețios.

Plăcându-I foarte mult și dorind să aibă și el unul, l-a furat. Colegul păgubit a spus profesorului că i-a dispărut ceasul, iar profesorul a spus ca cel care l-a luat să i-l returneze și nimeni nu va fi pedepsit.

Tânărul care a furat ceasul s-a rușinat de ceilalți colegi și nu a mărturisit fapta.

Văzând că nici unul nu se arată a fi vinovat, profesorul a ales o altă cale de rezolva problema.

A încuiat ușa și i-a așezat pe toți copiii la rând în fața clasei.

Le-a spus elevilor că o să treacă pe la fiecare și va controla în buzunarele lor.

Temându-se că va fi descoperit, tânărul care a furat ceasul s-a rușinat foarte tare în sinea lui și se aștepta la ce e mai rău.

Dar profesorul a adăugat următoarele:

„Aș vrea ca toți să închideți ochii când vă voi căuta în buzunare”.

Când a ajuns la cel care a furat ceasul, profesorul a scos ceasul, dar a continuat să caute, prin toate buzunarele.

La sfârșit, elevii au deschis ochii, iar profesorul a înapoiat ceasul aparținătorului.

Nu a spus în buzunarul cărui copil l-a găsit și nu a învinovățit pe nimeni. Mai mult decât atât, nu a mai pomenit niciodată despre această întâmplare.

„Dumneavoastră mi-ați salvat demnitatea, nu mi-ați pus eticheta de cleptoman, nu m-ați făcut hoț, furăcios, nu m-ați catalogat în nici un fel”.

Întrebându-l dacă își amintește acest eveniment, profesorul i-a spus cu blândețe:

„Îmi amintesc perfect episodul cu ceasul, dragul meu. Dar nu îmi amintesc cine a fost făptașul furtului, pentru că știu că și eu am închis ochii când am căutat în buzunarele tuturor elevilor din clasa voastră”.

Prin această lecție de viață, dascălul pare că îi spune elevului pe care l-a acoperit de fapta lui: „Du-te și fă și tu asemenea”…