Cine poate să ierte totul și să uite răul?
Iertarea aproapelui este una din cele mai mari porunci, deoarece de împlinirea ei atârnă propria noastră iertare.
Iertați, și veți fi iertați, spune Mântuitorul. Însă iertarea pe care o oferim nu trebuie să fie superficială: te iert, dar nu te uit.
Cine poate sa ierte totul
Cel care iartă cu adevărat nu ține minte răul. Poate că ține minte persoana și împrejurarea, însă pe amândouă le-a curățat de orice amintire negativă.
A ierta înseamnă a șterge cu buretele tot răul, aducerea aminte a răului și pomenirea răului.
Citește și – A ierta nu înseamnă a uita greșelile aproapelui, ci a-l iubi așa cum este el
De ce este o poruncă grea iertarea? Deoarece n-o putem împlini dacă nu avem dragoste adevărată.
Nu este suficient să iubim pe cineva în virtutea legăturii de sânge dintre noi, sau a prieteniei.
Această iubire este trupească, și la prima greșeală a celuilalt, ea se diminuează, se stinge.
„Căci prietenia după trup se desface foarte ușor când se găsește o cât de mică pricină, pentru că nu a fost legată cu simțirea Duhului”.
Pentru a ierta avem nevoie de dragoste dumnezeiască.
Citește și – Iertarea nu se dă pe merit, ci pe temeiul dragostei…
Pentru a iubi pe cineva trebuie să luăm iubire de la Dumnezeu, pentru că El este sursa iubirii.
Sfântul Diadoh spune că omul începe să iubească pe semenii lui doar atunci când vine întru el Duhul Sfânt:
„Când cineva începe să simtă cu îmbelșugare dragostea lui Dumnezeu, începe să iubească și pe aproapele întru simțirea Duhului”.
Este dragostea pe care trebuie să o dobândim toți. Despre aceasta vorbește Mântuitorul, pe ea au propovăduit-o Apostolii, despre ea scrie în Sfânta Scriptură.
Omul care are în el iubirea lui Dumnezeu iartă cu ușurință. El se va împărtăși într-o anumită măsură de iubirea cu care Dumnezeu iubește pe oameni.
Ce s-ar întâmpla cu noi dacă Dumnezeu ne-ar pedepsi pe potriva păcatelor noastre? Nu ar mai exista suflare de om pe pământ.
Dumnezeu este lesne iertător și îndelung-răbdător. El hrănește și pe cei drepți și pe cei păcătoși, și poartă de grijă și de cei buni și de cei răi.
El sloboade râuri de iertare peste toți cei care greșesc și se căiesc.
„În sufletul care stă sub înrâurirea lui Dumnezeu, chiar dacă s-ar întâmpla să se producă vreo supărare, totuși legătura dragostei nu se desface dintr-însul”.
Cel care iubește în mod real nu se tulbură de nedreptăți, nici de greșelile aproapelui, de jignirile, trădările sau răutățile lui.
Iubirea lui Dumnezeu arde în el toate gândurile rele față de cei care greșesc și îl îndeamnă spre iertare și împăcare.
„Căci aprinzându-se pe sine însuși din nou de focul dragostei lui Dumnezeu, îndată revine la starea cea bună și cu multă bucurie primește dragostea aproapelui, chiar dacă a fost ocărât sau păgubit mult de către acela […]”
Simțirea dragostei cu care Duhul Sfânt inundă sufletul și nu te lasă să porți ură sau ranchiună față de cineva.
Dimpotrivă, te umple de dulceață și de veselie.
Citește și – Fără iertare, lumea ar fi un loc sălbatic, iar viața pe pământ de neîndurat
Să nu uităm că iertarea vrăjmașilor a fost una din ultimele lecții pe care Mântuitorul ni le-a dat, pe când era pe Cruce.
El L-a rugat pe Tatăl din cer să le ierte păcatele celor care L-au răstignit.
Așa și noi să facem cu cei care ne greșesc, să îi compătimim, să nu le purtăm ranchiună.
Iar de nu avem harul Duhului Sfânt – Care să ne ajute să iertăm cu ușurință, putem face un lucru simplu: să punem gânduri bune în mintea noastră față de cei care ne greșesc. Să le găsim greșiților noștri un cuvânt de îndreptățire.
Hristos Domnul a zis: „Iartă-le lor că nu știu ce fac”. Le-a găsit îndreptățire.
Sursă articol: Sfântul Diadoh, Episcopul Foticeii, Cum pot unii oameni să ierte totul, Doxologia: https://doxologia.ro/viata-bisericii/cuvant-de-folos/cand-incepe-cineva-sa-simta-dragostea-lui-dumnezeu-incepe-sa
