Bietul om, muncește numai pentru trup și de suflet nu se îngrijește

„De nu se va naște cineva de sus, nu va putea să vadă împărăția lui Dumnezeu”, îi spune Mântuitorul lui Nicodim.

Aceste cuvinte nu se referă la o naștere din noutrupească, ci la o renaștere duhovnicească, de la Dumnezeu.

Bietul om care munceste pentru trup si de suflet nu se ingrijeste

Bietul om care munceste pentru trup si de suflet nu se ingrijeste

„Ce este născut din trup, trup este; și ce este născut din Duh, duh este” (Ioan 3, 3-6).

Iată care este scopul omului pe pământ: să se înduhovnicească. Să se asemene cât mai mult chipului Ziditorului său, după care a fost creat.

Din păcate, omul de azi nu mai trăiește cu acest țel măreț. El muncește zi și noapte pentru pentru a câștiga cele materiale de trebuință trupului.

El lucrează doar pentru trup, neîngrijindu-se de partea cea mai de preț, care este sufletul.

Citește și – Trupul poate trăi 20, 40, 80 de ani, pe când sufletul este veșnic

Clădim, adunăm, semănăm, culegem, agonisim la nesfârșit.

Ne-am așezat atât de bine pe acest pământ și nu ne simțim deloc străini și pribegi.

După izgonirea lui Adam din Rai, întreaga omenire s-a separat prin păcat de Creatorul ei.

Această despărțire de Dumnezeu trebuie să ne facă să urâm lumea și toate lucrurile ei amăgitoare și să căutăm cu toată setea raiul cel pierdut, desfătarea cea de demult.

Cu toate că viața noastră s-a înlesnit considerabil datorită tehnicii, tot nu avem timp pentru cele duhovnicești.

Oamenii folosesc tehnica în scopuri nefolositoare, irosindu-și timpul prețios pe care Domnul ni l-a dat pentru a câștiga mântuirea.

„Materialitatea lumii atrage și sufletul omenesc în vârtejul ei amețitor. Și sufletul se stinge, el nu mai are vreme pentru nimic înălțător din lume: toate se învârt, toate se rotesc și își măresc viteza”.

Cu cât se lasă mai antrenat în vârtejul lumii, cu atât mai mult se înstrăinează duhul nostru de Dduhul lui Dumnezeu.

„În locul aspirațiilor duhovnicești, lumea este posedată de psihoza rapidității materiale, a realizărilor stricăcioase”.

Oamenii se concentrează doar pe partea materială a acestei lumi, iar materia ajunge în cele din urmă să îl robească, răpindu-i libertatea spirituală.

Citește și – Puneți accentul pe lucrurile importante pentru suflet – Părintele Visarion Alexa

Oricât de atrăgător este duhul lumii, el nu îl poate odihni sau împlini. Pentru că sufletul nu poate fi umplut cu nimic altceva decât cu duhul lui Dumnezeu.

Arhimandritul Ioan Krestiankin spune că omul a devenit un rob al trupului, al faptelor trupești.

„El construiește pe nisip. Construcția de pe nisip se risipește. Din casa pământească a omului nu va rămâne decât o mână de praf”.

Așa cum clădirile cele înalte și falnice se năruie și se transformă în pulbere, așa și trupul omului se preface în țărână când părăsește lumea aceasta.

Să nu ne asemănăm omului nechibzuit care „și-a clădit casa pe nisip. Și a căzut ploaia și au venit râurile mari și au suflat vânturile și au izbit casa aceea, și a căzut. Și căderea ei a fost mare”.

Pe acest nisip mișcător construim mulți dintre noi.

„Din acest nisip omul își construiește din nou lumea. Nisipul se dărâmă, iar omul muncește, adunându-și… Bietul om! Toți suntem legați în lanțul unor lucruri mici, care nu îi oferă sufletului nimic”.

Să fim înțelepți și să ne clădim casa pe stâncă, pe care nici ploile, nici valurile mari, nici vânturile puternice nu pot să o dărâme (Matei 7, 24-27)

Să ședem și noi la picioarele Domnului ca Maria, ascultând cuvintele Lui și luând aminte la învățătura Lui. Căci Maria partea cea bună și-a ales, care nu se va lua de la ea.

În schimb, Marta, îngrijindu-se de multe, a lăsat acel „un singur lucru care trebuiește”.

Sursă articol: Arhim. Ioan Krestiankin, Omul este rob al faptelor trupești, Urcuș Spre Înviere: https://www.urcusspreinviere.ro/891/omul-este-rob-al-faptelor-trupesti/

 

 

Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.