Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena: Mireasma Dulce a Iubirii

Maria Magdalena este cinstită de Biserica Ortodoxă împreună cu apostolii, având ca zi de pomenire peste an data de 22 iulie. Pe marginea vieţii sale păcătoase înainte de a-l urma pe Hristos s-au brodat multiple povești. Unii spun despre ea că ar fi fost femeia desfrânată care în semn de pocăinţă a uns picioarele Mântuitorului cu lacrimile sale şi le-a şters cu părul capului ei. În Evanghelia după Luca (8, 1-2), se spune că Iisus a scos din Maria Magdalena șapte demoni.

Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena: Mireasma Dulce a Iubirii

Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena: Mireasma Dulce a Iubirii

Cine a fost Maria Magdalena?

Singurele lucruri clare care se scriu însă despre Maria Magdalena în Biblie, le aflăm de la Sfântul Marcu şi Sfântul Luca, care spun că Mântuitorul Hristos a scos din ea şapte diavoli. Magdala era un sat de pescari de pe Lacul Ghenizaret, aproape de oraşul Tiberiada, iar Maria s-a numit Magdalena după numele ţinutului. Sinaxarul în care se prezintă viaţa sfinţilor ne-o înfăţişează pe Maria Magdalena ca pe o femeie care până să fie posedată de diavoli, a dus o viaţă bună, fiind cu frică şi dragoste de Dumnezeu.

Posedată de şapte diavoli

În mijlocul acestei neputinţe cumplite, ea aude de Mântuitorul Hristos şi de minunile Sale, şi când Acesta a ajuns în ţinutul ei, ea se umple de nădejde şi merge în căutarea Lui. Îi este dat să fie martoră la minunea înmulţirii pâinilor şi a peştilor (relatată în Evanghelia lui Matei), şi aprinzându-se de credinţă, se aruncă la picioarele Lui şi îi cere să o vindece.

Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena

Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena

Din Maria Magdalena Hristos a scos şapte diavoli, curmându-i astfel suferinţa cumplită. După această vindecare minunată, Maria Magdalena a lăsat tot: averea, casa, ţinutul ei, şi a urmat pe Hristos oriunde a mers, împreună cu sfinţii apostoli, Maica Domnului, şi multe alte femei credincioase: Maria lui Cleopa, Salomeea, mama fiilor lui Zevedeu, Maria, mama lui Iacov, Ioana mironosiţa, soţia lui Huza şi Suzana.

Se presupune că glasul celei care a strigat din mulţime la vindecarea unui copil mut posedat de diavol „Fericit este pântecele care Te-a purtat si sânul la care ai supt! ” este glasul Mariei Magdalena. Ea s-a împrietenit cu cu Marta şi Maria din Betania, surorile lui Lazăr şi a asistat la învierea lui Lazăr, cel mort de patru zile.

Urmarea lui Hristos până la Cruce

Toate aceste minuni au aprins în inima Mariei Magdalena o credinţă de nestrămutat, care a purtat-o pe urmele lui Hristos până la răstignire, şi apoi până la îngroparea Lui. Când toţi apostolii s-au risipit de frică şi L-au părăsit pe Mântuitorul, Maria Magdalena şi celelalte femei pioase au mers după El până la Pilat, apoi au asistat la proces şi la Patimi, rămânând lângă cruce cu Maica Domnul şi Apostolul Ioan – ucenicul iubit de Hristos.

Mironosiţa care a plâns lacrimi de îngropare

După ce Hristos şi-a dat duhul şi soldaţii au străpuns coasta Lui, Maria Magdalena a avut tăria de caracter să pregătească cele rânduite înmormântării. Astfel ea a mers în căutarea lui Iosif din Arimateea, pentru a-i cere mormântul său ca loc de îngropare pentru Cel care a murit pe cruce pentru păcatele lumii. Dreptul Iosif – care urma şi el pe Hristos în ascuns, a coborât de pe lemn preacuratul trupul lui Hristos, l-a înfăşurat în giulgiu curat şi a cumpărat o tonă de mir scump pentru îmbălsămare.

L-au aşezat apoi într-un mormânt nou săpat în stâncă, iar Maria Magdalena şi Maica Domnului au cântat imn de îngropare vărsând multe lacrimi. Cântecul lor este astăzi cântat la slujba Utreniei din Sâmbăta Mare. Iosif şi Nicodim au petcetluit sfântul mormânt cu o piatră mare. În a treia zi a săptămânii, Duminică dimineaţă, mironosiţele femei au mers la mormânt cu miruri şi miresme de mare preţ dorind a unge încă o dată trupul lui Hristos.

Iisus înviat din morţi se arată prima dată Mariei Magdalena

Iisus Se Arată Mariei Magdalena

Iisus Se Arată Mariei Magdalena

Hristos se arată prima dată după Înviere Mariei Magdalena, cea din care scosese şapte draci.

Maria Magdalena este prima care L-a văzut pe Hristos Înviat, ca simbol al iertării şi eliberării Evei din blestemul strămoşesc, căci prin femeie a intrat păcatul în lume.

Pe când şedea Maria la mormânt plângând, s-a aplecat să se mai uite o dată în locul unde a fost întins trupul lui Hristos.

“Şi a văzut pe Iisus stând acolo în picioare, dar ea credea că e grădinarul. Iisus a întrebat-o „Femeie, pentru ce plângi?” Iar ea i-a răspuns: „Pentru că au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde L-au pus.”, şi L-a rugat să-i spună unde este, ca să meargă să-L ia.

Atunci Iisus a strigat către ea: „Marie!” Şi ea, recunoscând glasul şi ochii sufletului deschizându-i-se, a recunoscut pe Domnul şi s-a aruncat la picioarele Lui de spaimă şi de bucurie.

„Nu mă ţine”, i-a zis Iisus, „căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Ci mergi de spune fraţilor Mei că mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru.”

Maria Magdalena propovăduieşte Învierea în toată lumea

Când toţi discipolii s-au îndoit, ea a crezut în Mântuitorul şi în Învierea Lui, devenind astfel primul apostol adevărat, apostol al Apostolilor. Despre ea se spune că ar fi fost de faţă şi la Înălţarea Domnului pe Muntele Măslinilor, şi la Rusalii, la pogorârea Duhului Sfânt, primind odată cu apostolii, daruri de propovăduire.

Maria Magdalena a urmat o vreme pe Sfântul Petru, apoi a mers cu Sfântul Maxim, unul din cei 70 de apostoli să vestească Evanghelia Învierii în Galia, Egipt, Fenicia, Siria şi Pamfilia. Apoi, spre finalul vieţii, a mers să-l caute pe Apostolul Ioan la Efes.

Moaştele Sfintei Maria Magdalena

După ce a răspândit mireasma lui Hristos în toată lumea, atinsă de o boală, Maria Magdalena a trecut la Domnul. Trupul ei a fost îngropat în peşterea în care au adormit cei Şapte Tineri, prăznuiţi la data de 4 august.

La câteva secole distanţă, Împăratul Leon al VI a cerut ca moaştele Sfintei Maria Magdalena să fie aduse la Constantinopol, pentru a fi cinstite cum se cuvine. Mâna stângă a  Sfintei Maria Magdalena – care se află azi la Mănăstirea Simonopetra (Simonos Petra) din Muntele Athos, s-a păstrat intactă, cu piele şi tendoane şi a izvorât de-a lungul vremii o aromă dulce. Mulţi cred că mâna ei este caldă, şi că păstrează şi acum dulceaţa miresmei cu care a uns trupul lui Hristos. De aceea s-a şi numit “mironosiţă”.

Mănăstirea Simonopetra (Simonos Petra) din Muntele Athos

Mănăstirea Simonopetra din Muntele Athos

Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.