Să fim atenți la duhul străin care seamănă în suflet gândurile răutății

Dacă oamenii ar ști cât de mare este războiul celui rău asupra noastră pentru a ne pierde, nu s-ar mai lăsa biruiți în vremea ispitelor.

Diavolul este duh și nu poate fi văzut cu ochii trupului, însă poate fi simțit.

Sa fim atenti la duhul strain care seamana in suflet gandurile rautatii

Sa fim atenti la duhul strain care seamana in suflet gandurile rautatii

Orice gând rău, orice întristare, orice stare rea este de la cel rău.

Deznădejdea, mâhnirea, supărarea, mânia, răutatea, apatia, lâncezeala, mândria, semeția, desfrânarea, toate acestea sunt lucrări ale vrăjmașului.

Cea mai mare viclenie a diavolului este să facă oamenii să nu creadă în existența lui.

Necrezând în existența lui, oamenii se pornesc unii împotriva altora, acuzându-se unii pe alții și urându-se. Dacă nu există diavol și iad, omul nu se mai îngrijește de mântuirea sufletului său și de dobândirea raiului.

Citește și – Diavolul nu iubește nimic mai mult decât tulburarea păcii în familie – Sfântul Macarie de la Optina

Sfântul Macarie Egipteanul spune că diavolul dă omului un duh rău, un duh înșelător străin de Dumnezeu. Pe acesta trebuie să învățăm să îl deosebim și să îl alungăm înainte ca el să intre în inimă și să pună stăpânire pe noi.

Diavolul vrea să ne facă să credem că noi înșine suntem cei care cugetăm cele rele.

„Ca și cum sufletul de la el însuși ar naște în inimă nelegiuiri prin gândurile deșarte și rele, și nu duhul străin ar fi cel ce gândește păcatul înăuntru și nu el le-ar semăna în suflet”.

Diavolul se silește prin fel de fel de curse să ducă sufletul într-o stare de descumpănire, să piardă credința și nădejdea în Dumnezeu.

„Cel potrivnic întinde zeci de mii de curse, vrând să moleșească voia și să smulgă nădejdea și dragostea către Domnul”.

Citește și – Dumnezeu m-a părăsit – aceasta este șoapta diavolului

Ori de câte ori avem în minte gânduri spurcate, amintiri întinate, lenevie, tristețe și alte duhuri rele, să știm că acestea sunt lucrarea diavolului.

Cel rău ne insuflă gândul că este cu neputință să ne mântuim, făcându-ne astfel să pierdem credința în ajutorul și mila lui Dumnezeu.

„Și dacă prin acestea toate cel viclean încearcă să războiască sufletul, omul să nu iasă din nădejdea către Domnul, ci mai mult să se lipească de El întotdeauna, ca de Singurul bun și milostiv, Care poate să vindece bolile sufletului”.

Dragostea noastră către Dumnezeu nu trebuie să slăbească niciodată, oricât de grele ar fi necazurile prin care trecem.

Să avem pururea în minte acest adevăr pe care îl spune Sfântul Macarie cel Mare, și anume acela că despărțindu-ne de Dumnezeu ne predăm pe noi înșine diavolului și iadului:

„Dacă te întorci de la Dumnezeu și din viața dreaptă a nevoinței, este cu neputință să pleci altundeva decât poate numai spre pierzanie și gheenă, ca unul care te-ai predat pe sineți sfaturilor celui rău”.

Citește și – Mulțumind lui Dumnezeu pentru necazuri, diavolul pleacă departe, iar ajutorul lui Dumnezeu vine lângă tine – Sfântul Ioan Gură de Aur

Sursă articol: Sfântul Macarie Egipteanul, Să avem nădejde în Domnul, Singurul Care poate să vindece rănile sufletului, Doxologia: https://doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/sa-avem-nadejde-domnul-singurul-care-poate-sa-vindece-ranile-sufletului

 

Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.