De ce trebuie să avem mereu bucurie în suflet?

Ca și creștini adevărați, trebuie să purtăm mereu în inimă vestea mântuirii pe care ne-a adus-o Mântuitorul Iisus Hristos.

Iar pricina bucuriei noastre permanente trebuie să fie Învierea. După ce S-a sculat din morți, primele cuvintele pe care le-a spus femeilor mironosițe au fost acestea:

„Bucurați-vă!”

Cu adevărat, ce poate fi mai exaltant decât bucuria Învierii Lui și a învierii noastre?

Cu acest îndemn plin de nădejde trebuie să trăim pe pământ, în această vale a plângerii în care ne aflăm.

Citește și – Omul care nu crede în Dumnezeu nu mai are nici un sprijin, nici o nădejde, nici o bucurie, nici un scop pe pământ – Sfântul Paisie Ahghioritul

Și Sfântul Apostol Pavel a repetat de multe ori acest îndemn:

„Bucurați-vă întotdeauna întru Domnul și iarăși vă spun: Bucurați-vă!” (Filipeni 4:4).

Vedeți, bucuria aceasta la care ne cheamă Sfântul Apostol nu este o bucurie lumească, ci o bucurie în Domnul, adică în Duhul Sfânt.

„Ne bucurăm pentru că avem ceva pe care toată moarea și corupția acestei lumi nu îl poate înlătura, adică Împărăția veșnică a lui Iisus Hristos”.

Oricât de multe greutăți și necazuri am avea, dacă le raportăm la Sfânta Scriptură, ele se micșorează, iar uneori dispar cu desăvârșire.

Asta deoarece atunci când citim cuvintele Domnului, inima noastră se însuflețește, se umple de credință, de nădejde și uită tot ce este rău.

Tristețea se risipește ca un fum atunci când ne hrănim din cuvintele Mântuitorului. Ele ne dau viață, tărie, lumină și adevăr.

Mintea noastră este plină de gânduri, de impresii, de interpretări, de vise și închipuiri. De aceea nu putem vedea limpede adevărul și nu putem simți prezența lui Dumnezeu în viața noastră.

Citește și – Rugăciunea preface orice întristare în bucurie – Sfântul Porfirie

Hristos Domnul a făgăduit că va fi cu noi până la sfârșitul veacurilor. De ce ne temem? De ce ne întristăm ca niște necredincioși?

„Pentru ce ești mâhnit suflete al meu, și pentru ce mă tulburi? – se întreabă Proorocul David în Cartea Psalmilor. „Nădăjduiește în Dumnezeu că-L voi lăuda pe El, mântuirea feței mele este Dumnezeu. În mine sufletul meu s-a tulburat; pentru aceasta îmi voi aduce aminte de Tine”. (Ps. 41, 6-8)

Aceasta este scăparea noastră, soluția la problemele noastre: nădejdea la Dumnezeu.

„De obicei suntem supărați când cineva ne insultă, până când Harul divin vine asupra noastră”.

Când cugetăm la cele ale lui Dumnezeu, inima și mintea noastră se smerește și atunci vine Duhul Sfânt Care ne dă înțelepciune să privim cu seninătate ocările, insultele sau nedreptățile.

Egoismul și mândria sunt patimile care ne împiedică să ne păstrăm pacea sufletului la vreme de necazuri.

„Când primim Har, nu ne mai simțim răniți când alții ne insultă, ci rămânem liniștiți și pașnici, de parcă insulta nu ne-a fost deloc îndreptată (adresată nouă)”.

Citește și – Să fiți pregătiți să primiți disprețuirile și jignirile cu mulțumire și bucurie – Sfântul Isaac Sirul

Sursă articol: Ascetic Experience, De ce trebuie să ne bucurăm pururea? https://ro.asceticexperience.com/2019/09/17/de-ce-trebuie-sa-ne-bucuram-pururea/