Rugați-vă pentru soț și el va învia cu duhul!

Rugăciunea pentru aproapele este o mare dovadă de dragoste autentică. Este totodată o jertfă bine primită de Dumnezeu.

A te ruga pentru cineva înseamnă a-ți vărsa sângele pentru el, spunea Sfântul Siluan Athonitul, care se ruga cu zdrobire pentru întreaga lume.

Rugăciunea este jertfă deoarece rupem din timpul și din egoismul nostru pentru a face ceva pentru celălalt.

Dacă milostenia trupească ajută corpul, milostenia duhovnicească îl salvează pe om sufletește.

Nu doar călugării trebuie să se roage pentru lume, ci fiecare dintre noi, indiferent ce statut avem.

Purtați-vă sarcinile unii altora, spune Sfântul Apostol Pavel, și așa veți împlini legea lui Hristos.

Prin rugăciune se pot rezolva probleme grave. Se pot repara relații deteriorate. Se pot scoate suflete din iad.

Rugăciunea este cu atât mai necesară într-o căsnicie, unde apar tot felul de încercări și ispite.

Odată cu trecerea timpului, unii dintre soți își schimbă comportamentul și cad în diverse vicii.

Soțiile lor suferă cumplit din cauza scandalurilor și a neînțelegerilor care apar în casă.

Femeile care nu-și abandonează soțul căzut în patima beției sau a altor vicii, ci vor să își vor să își salveze căsnicia, trebuie să se roage mult.

Este o mare taină cum cei doi se unesc prin taina cununiei și prin binecuvântarea lui Dumnezeu devin unul. De aceea nimeni nu trebuie să îi despartă.

Căsnicia este o cruce, deoarece soții trebuie să își poate sarcinile unii altora. Dacă unul greșește, celălalt trebuie să se poarte cu înțelepciune, să se roage și să aștepte ca Dumnezeu să îl îndrepte.

Arhimandritul Ioan Krestiankin o sfătuia pe o femeie care avea necazuri în familie să aibă răbdare, să se poarte creștinește.

„Răbdarea dumneavoastră creștină, smerenia și iubirea își vor face, la timpul potrivit, lucrul lor. Iar jumătate dumneavoastră, soțul, va învia cu duhul”.

Prin răbdare ne vom câștiga sufletele noastre, dar și ale celorlalți. Adică prin răbdare ne vom mântui.

Cine fuge de o cruce va da de una și mai grea, spunea Starețul Efrem Vatopedinul.

Întotdeauna într-o neînțelegere unul din soți trebuie să se poarte cu blândețe, ca să aplaneze conflictul.

Femeia care are un soț vicios trebuie să învețe răbdarea, smerenia, blândețea și îngăduința. Trebuie să se poarte cu multă înțelepciune, ca să nu facă mai mult rău.

„Începeți să lucrați asupra dumneavoastră: dacă el își iese din fire, nu vă ieși și dumneavoastră”.

Pe lângă răbdare și tăcere, soția trebuie să se îndeletnicească deseori cu rugăciunea. Să se roage pentru soț ca pentru un om bolnav, neputincios.

„Înțelegeți că lui îi este mai greu decât dumneavoastră, căci el nu Îl cunoaște pe Dumnezeu, iar vrăjmașul îl conduce acolo unde nu vrea”.

Rugăciunea trebuie să izvorască din milă și din dragoste. Cel pătimaș este precum un om căzut între tâlhari, care nu se poate salva singur.

De aceea nu trebuie să avem ură față de cei care se comportă urât, ci milă.

„Începeți să vă rugați pentru el în permanență, cu compătimire, aduceți-vă aminte că și lui i-a fost greu în copilărie, ca și dumneavoastră. Iar restul este lucrarea lui Dumnezeu”.

Rugăciunea nu trebuie făcută la vedere, ci în taina sufletului.

„E bine să vă rugați în taină pentru el […], pentru a nu-l provoca pe el să hulească împotriva lui Dumnezeu”.

Când vă este greu în căsnicie, aduceți-vă aminte că la cununie ați făgăduit să fiți alături de celălalt și la bine și la rău.

„Citiți capitolul 7 din Epistola I către Corinteni și țineți minte că dumneavoastră suferiți împreună cu soțul, pentru că voi doi sunteți un singur trup”.

Sursă articol: Altarul Credinței, „Rugaţi-vă pentru soț în permanenţă, în taină, iar restul este lucrarea lui Dumnezeu”: https://altarulcredintei.md/rugati-va-pentru-sot-in-permanenta-in-taina-iar-restul-este-lucrarea-lui-dumnezeu/