Rugăciunea lui Iisus este leac pentru toate bolile

Părintele Efrem Vatopedinul, Starețul Mănăstirii Vatopedu din Muntele Athos spune că rugăciunea inimii este leac tămăduitor pentru toate bolile.

Rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” este săvârșită în toată vremea de monahi, dar poate fi practicată și de cei din lume.

Staretul Efrem Vatopedinul

Staretul Efrem Vatopedinul: basilica.ro

Această cerere acoperă toate nevoile noastre, pe care Dumnezeu le știe prea bine.

„Când zicem: „Doamne, miluiește-mă!” spunem de fapt: „Tu ești Dumnezeu și mă cunoști, îmi cunoști inima. Ceea ce îmi lipsește, să-mi dai”.

Rugăciunea înseamnă a cere tot timpul mila lui Dumnezeu.

„Ce înseamnă „miluiește-ne pe noi?” Este un leac pentru toate bolile”.

Citește și – Doamne, miluiește-mă! Rugăciunea de leac a tuturor celor bolnavi – orbi, șchiopi, leproși și demonizați

Pe măsură ce omul înaintează pe calea virtuților și sporește duhovnicește începe să își vadă păcatele și să simtă nevoia de a cere ajutorul lui Dumnezeu.

Iată de ce avem trebuință de rugăciune în toată vremea vieții noastre.

„Păzirea poruncilor lui Dumnezeu nu este același lucru cu păzirea unor legi date de un stăpânitor pământesc. Păzirea poruncilor nu are un caracter juridic, nici măcar moral, ci unul tămăduitor”.

De aceea păzirea poruncilor conduce la tămăduirea omului.

Citește și – Rugăciunea este izvorul tuturor bunătăților și vindecărilor 

Inima omului este plină de lucruri bune și rele. Ea începe să se curețe de cele rele pe măsură ce omul săvârșește pocăința.

Pocăința este leacul care împreună cu rugăciunea duce la vindecarea sufletului de patimi și vicii.

Pocăința nu înseamnă doar să regreți o faptă rea pe care ai făcut-o. Pocăința înseamnă să îți schimbi modul de a gândi, de a trăi, de a te comporta.

Pocăința este o lucrare care nu se sfârșește niciodată. Pe măsură ce ne străduim să schimbăm lăuntrul nostru, să îl scoatem afară pe omul cel vechi, stricat de păcate, ne vindecăm sufletește.

Pocăința este ca o primenire a sufletului. Ea trebuie completată de taina mărturisirii. Prin spovedanie primim iertarea păcatelor și înnoirea vieții.

Citește și – Prin rugăciune putem dobândi orice de la Dumnezeu, dacă cererile noastre sunt bune

Dacă vrem să ne pocăim, trebuie să rostim cât mai des rugăciunea „Doamne Iisuse”. Ea va scoate la iveală toate răutățile noastre. Va aprinde lumina ca noi să vedem în ce stare ne aflăm.

Rugăciunea ascute conștiința și ne face să ne vedem toate greșelile și păcatele noastre, de la cele mai mari până la cele mai mici.

„E mare lucru să înțelegem că suntem bolnavi. Să credem, prin credință, că ne putem tămădui, indiferent de greșelile pe care le facem, mici sau mari”.

De aici pornește vindecarea, de la vederea și conștientizarea păcatelor și mărturisirea lor.

„Harul poate să ne sfințească”.

Atât de mare este puterea pocăinței, că poate să schimbe planul lui Dumnezeu cu noi. Atât de mare este puterea spovedaniei, că după mărturisire ne aduce din nou în starea de dinainte de păcat.

Atât este de bineplăcută lui Dumnezeu pocăința, că pe cei mai mari făcători de rele i-a bgat în rai. Tâlharul de cruce care s-a pocăit ni s-a făcut nouă pildă de aceasta.

Părintele Efrem spunea că la Judecata de Apoi s-ar putea să avem o mare surprinză văzând că cei pe care îi consideram păcătoși au dobândit Raiul datorită pocăinței lor profunde și întoarcerii către Dumnezeu.

Sursă articol: Telesinaxă cu Părintele Efrem, Starețul Mănăstirii Vatopedu din Sfântul Munte Ahos – 01.09.2020: https://www.youtube.com/watch?v=T2_71KgSW9Y

 

 

 

Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.