„Am învățat să-I încredințez lui Dumnezeu durerea mea sfâșietoare” – psihanalistul Valerio Albisetti

Cel mai eliberator sentiment pe care îl poți avea este atunci când te lași cu totul în mâinile lui Dumnezeu. Când realizezi că nu poți face nimic fără Dumnezeu, și că nu tu trebuie să iei deciziile cele mai importante în viață, ci chiar El.

Oamenii se chinuie mult din cauza grijilor care și le fac neîncetat. Sunt epuizați psihic și sufletește. Grijile excesive cresc nivelul de stres și acest inamic nevăzut le macină tinerețea, sănătatea și forța vitală.

Lasa-te in voia lui Dumnezeu

Lasa-te in voia lui Dumnezeu

Toate tulburările din viața noastră se datorează faptului că vrem să le facem pe toate singuri. Fără ajutorul lui Dumnezeu.

Un om liber, împăcat cu sine și cu ceilalți, dar și cu propria lui viață, este cel care nu se mai frământă pentru lucrurile pe care nu le poate controla. S-a lăsat pe sine în voia lui Dumnezeu și ia toate lucrurile așa cum vin.

Psihanalistul Valerio Albisetti a trecut prin această experiență, iar sfaturile sale pot fi extrem de folositoare pentru noi toți.

Citește și – Grijile excesive – boala sufletului „modern”

Pentru că toți ne punem întrebări despre ceea ce se întâmplă în lume. Toți ne mâhnim când vedem nenorocirile care se petrec cu cei nevinovați și drepți.

Judecăm, acuzăm, învinuim, ne revoltăm, ne simțim profund răniți. Acestea toate le facem pentru că nu avem credință în Dumnezeu și în planul Lui de mântuire pentru fiecare dintre noi.

 „Oare de câte ori te-ai întrebat, ca și mine, de ce există nevinovați în închisoare? De ce sunt uciși sau violați copiii? De ce, oare, atâtea persoane trebuie să trăiască în scaun cu rotile sau ca legumele? De ce atâta dorință de răzbunare, de violență, de a face rău?”

Multe din aceste întrebări rămân fără răspuns. Și chiar dacă găsim vreun răspuns, nu este întotdeauna cel corect.

Când astfel de întrebări inundă mintea noastră și ne lasă fără cuvinte, trebuie să știm „că Dumnezeu este prezent și știe orice se întâmplă. Și, în mod misterios, de neînțeles mie, are grijă”.

Nimeni nu poate pricepe lucrurile lui Dumnezeu dacă nu și-a lepădat voia sa. Gândurile Lui, spune Domnul, nu sunt ca ale noastre. Noi gândim rațional, doar în limitele acestei existențe trecătoare.

Dumnezeu însă, voiește ca noi să ne mântuim și să câștigăm viața cea veșnică. De aceea îngăduie necazuri, boli și încercări.

Nu există mântuire fără cruce și suferință. Dar un lucru să știm, acela că Dumnezeu îi dă fiecăruia o cruce pe măsura lui. Nu mai grea decât poate duce.

„Dumnezeu nu permite o povară prea grea, cu neputință de purtat. El ne cunoaște pe fiecare încă din pântecele mamei”.

El poate îngădui să trecem printr-o suferință ca să ne schimbăm, să devenim mai buni.

„De mai multe ori mi s-a întâmplat să cedez. De alte ori, m-am aflat în impas. De mai multe ori am crezut că mor. Atunci, în acele situații întunecate și înfiorătoare, am învățat să mă las dus către Dumnezeu”.

„Am învățat să-I încredințez lui Dumnezeu durerea mea sfâșietoare”.

Mântuitorul Însuși ne spune:

„Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați, și Eu vă voi odihni pe voi”.

El ne îndeamnă să luăm jugului Lui asupra noastră și să ne smerim. Și doar așa vom afla odihnă sufletelor noastre.

Pentru că jugului Lui, adică poruncile Lui sunt ușoare. Ca să poți împlini poruncile trebuie să te lepezi de voia ta, de sinele egoist și mândru.

Chiar și atunci când ne copleșește durerea pentru cineva care suferă sau pentru cineva care ne face să suferim, trebuie să ne lăsăm în grija lui Dumnezeu.

„Am învățat să-I încredințez lui Dumnezeu o persoană care greșește. Tot așa, am învățat să-I încredințez lui Dumnezeu o persoană care suferă enorm. Am învățat să-I încredințez lui Dumnezeu pe dușmanii mei, pe aceia care îmi fac rău”.

Citește și – Nu mai lua asupra ta grijile acestei lumi, păzește-ți pacea sufletului!

Să ne lăsăm cu toată inima în voia lui Dumnezeu. Să luăm lucrurile așa cum vin, ca din mâna lui Dumnezeu. Iar cele care nu ne stau în putință, să I le încredințăm Lui. Să facem rugăciune, ca Dumnezeu să intervină și să ajute acolo unde trebuie.

„Nu mai cred că trebuie să mă apăr cu orice preț.

Nu mai cred că aș putea să controlez totul.

Nu mai cred că orice poate depinde de mine.

Mai ales, am învățat că eu nu-i pot schimba pe ceilalți! Pot doar să-i iubesc, nu să-i schimb. Numai Dumnezeu poate să-i schimbe. De aceea îi încredințez Lui”.

Să încercăm să urmăm și noi această cale de eliberare din propriile neputințe. Ceea ce nu putem face cu cuvântul sau cu fapta, să facem cu rugăciunea.

Să ne rugăm mai mult – iată ce putem face cu adevărat util pentru noi și pentru cei din jurul nostru. Pentru că doar prin rugăciune se soluționează problemele.

Citește și – „Mai mult face o picătură de rugăciune decât o mare de griji” – Sfântul Nicolae Velimirovici

Sursă: Valerio Albisetti, Am învățat să mă încredințez lui Dumnezeu, Altarul Credinței: https://altarulcredintei.md/sa-ma-incredintez-in-dumnezeu/

Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

    Adaugă comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.