Rugăciunea de Duminică – Lumina Cea Neînserată

Duminica este ziua sfântă, cea dintâi a săptămânii, în care mironosiţele femei, foarte de dimineaţă au alergat la mormântul lui Hristos, tânguindu-se, voind să ungă preacurat trupul Lui cu miruri dulci amestecat cu lacrimi. Dar înaintea lor a apărut un înger de lumină care le-a zis că vremea plângerii a încetat, căci Mântuitorul a înviat din mormânt.

rugacinea de duminica

Prima Zi A Veşniciei

Aplecându-se peste groapă, căutând trupul lui Iisus, femeile au găsit numai giulgiul şi mahrama Domnului, strânsă într-un loc separat, unde a şezut capul Lui. Şi necrezând de bucurie, şi de frică, au alergat să vestească apostolilor cele întâmplate. Ziua Duminicii este aşadar ziua învierii, dimineaţa vieţii celei veşnice care ne-a răsărit nouă din mormântul lui Hristos. După Înviere, Iisus s-a arătat Mariei Magdalenei şi apostolilor, intrând prin uşile încuiate acolo unde se ascundeau ei de frica iudeilor.

Duminica este de asemenea ziua de odihnă pentru suflet şi trup, rânduită de Biserică pentru creştini şi păstrată ca tradiţie din societate în societate. Este un prilej de bucurie pentru întreaga creaţie, pentru că ne aminteşte de iubirea mântuitoare a lui Dumnezeu pentru om, care n-a pregetat să mai dea o şansă făpturii Sale căzute.

Şi cel mai de preţ dar pe care i-L poate aduce omul lui Dumnezeu, este rugăciunea. Aşa cum spunea Sfântul Ioan Scărarul, rugăciunea este, după însuşirea ei, unirea omului cu Dumnezeu. Iar după lucrarea ei, rugăciunea este mântuitoare şi susţinătoarea lumii. Ea este peretele din mijloc în vremea necazurilor, pricinuitoarea harismelor, risipirea întristării, hrana fiinţelor netrupeşti, descoperirea celor viitoare şi veselia ce va să vie.

Rugăciunea este o însoţire atât de deplină a sufletului cu Dumnezeu, că nu se mai poate deosebi în ea lucrarea omului de lucrarea lui Dumnezeu, nici subiectul omenesc, nici cel dumnezeiesc. Aceasta se întâmplă când rugăciunea e concentrată spre Dumnezeu, prin uitarea tuturor celorlalte gânduri. Iisus se roagă în rugăciunea noastră, şi noi ne rugăm în rugăciunea Lui. De aici şi sentimentul sfinţilor părinţi de a află în lăuntrul lui Dumnezeu în vremea rugăciunii, ca într-un adăpost liniştitor.

În rugăciune, pe de-o parte, vorbim cu Dumnezeu, iar pe de altă parte, Dumnezeu vorbeşte în noi cu El Însuşi. Prin aceasta, în ea suntem uniţi cu Dumnezeu şi neconfundaţi cu El. Prin ea cerem şi primim, şi avem în acelaşi timp darul şi puterea lui Dumnezeu.

Cel ce porneşte să se înfăţişeze înaintea lui Dumnezeu pentru a vorbi cu El, nu trebuie să facă acest pas nepregătit, ci analizându-ne dinainte, trebuie să vadă de are haine cuvenite pentru a se arăta Lui. Când ne rugăm, spunea Sfântul Ioan Scărarul, trebuie să purtăm de grijă ca haina sufletului să fie ţesută din toate firele. Să ne fie ţesătura cererilor simplă, neîmpestriţată în chip felurit.

Înainte de toate, se cuvine ca mai ales în ziua Duminicii să punem pe hârtia rugăciunii noastre o mulţumire sinceră.

Rugăciunea de Duminică

Ziua Duminicii imi aduce aminte de Atotputernicia Ta, Stapane, cu care ai zidit lumea si ai rascumparat pe om. Tie deci, iubitorule de oameni, Doamne, ma inchin si-Ti multumesc foarte pentru Darurile cele mari ce ai facut si le faci tuturor fapturilor Tale.

Inima mi se bucura si se desfateaza cand stau si cuget cum ca numai Tu Insuti esti Dumnezeu Atotsfint, Atotintelept, Atotputernic, necuprins, incat nici o bunatate si nici o marire nu-Ti lipseste. Tu esti Unul Dumnezeu in Trei Fetze: Tatal, Fiul si Duhul Sfint. Numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevarat si Te marturisesc si Te maresc, Tie ma inchin si-Ti servesc pururea, cu toata inima si cu toata puterea.

O, Parinte Sfinte, indura-Te de noi! O, Binecuvantat Fiu al lui Dumnezeu, mantuieste-ne de iad! O, Duhule Sfinte, da-mi Darul si acoperamantul Tau!

Mult indurate Stapane, rogu-Te, sa uiti pacatele mele cele multe, dupa multimea indurarilor Tale. Multumesc din toata inima pentru bunatalile ce-mi trimiti in toate zilele, mai vartos insa pentru rabdarea Ta cea mare, ca nu m-ai pedepsit dupa multimea pacatelor mele, ci astepti cainta mea, ca un iertator Atotbun si indurat.

Doamne Iisuse Hristoase, da-mi Darul, ca sa petrec bine si crestineste in aceasta saptamana si sa nu mai pacatuiesc Tie, nici cu cugetarea, nici cu cuvantul nici cu fapta intru marirea si onoarea Invierii Tale celei de-a treia zi si a venirii Duhului Tau Celui Sfant asupra Apostolilor.

Indeosebi ma rog pentru ajutorul Tau, Prea Bunule Stapane, ca sa ma cunosc pe mine, sa ma caiesc de pacatele mele si sa ma indreptez cu marturisirea; iar in ora mortii sa fiu aflat pregatit, cuminecat si cu inima curata, si sa fiu aflat demn de Imparatia Ta cea vesnica. Amin.

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.