Care este cel mai mare om înaintea lui Dumnezeu

Cel mai mare om în Împărăția lui Dumnezeu este cel mai smerit de pe pământ. Ierarhia duhovnicească este total diferită de cea lumească. 

În vârful ei se află oamenii smeriți și blânzi, iar pe treptele cele mai de jos se află oamenii mândri și impunători.

Care este cel mai mare om in Imparatia lui Dumnezeu

Mântuitorul spune limpede că cel care se va înălța pe sine, va fi smerit. Cu cât mai sus se ridică cineva pe sine însuși, cu atât mai mult se va prăbuși, pentru că „Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har”, după cum zice Sfântul Apostol Petru (5,5).

„[…] voi, fiilor duhovnicești, supuneți-vă preoților; și toți, unii față de alții, îmbrăcați-vă întru smerenie, pentru că Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har.

Deci smeriți-vă sub mâna cea tare a lui Dumnezeu, ca El să vă înalțe la timpul cuvenit. Lăsați-I lui toată grija voastră, căci El are grijă de voi” (Petru I, 5, 5-7).

În lume însă circulă alte învățături, alte principii, alte obiceiuri, care îi îndeamnă pe oamenii de azi să caute întâietăți, să fie iubitori de slavă deșartă și iubitori de sine, după cum spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola sa către Timotei:

„Și aceasta să știi că, în zilele din urmă, vor veni vremuri grele; Că vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de arginți, lăudăroși, trufași, hulitori, neascultători de părinți, nemulțumitori, fără cucernicie; Lipsiți de dragoste, neîndulplecați, clevetitori, neînfrânați, cruzi, neiubitori de bine; Trădători, necuviincioși, îngâmfați, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu” (II Timotei, 3, 1-4).

De aceștia trebuie să ne depărtăm, spune Sfântul Apostol Pavel. Iar în alt loc ne îndeamnă să nu potrivim chipului acestui veac, caracterizat prin obiceiurile rele amintite mai sus.

Contrar gândirii logice, „numai prin smerenie sunt posibile bunăstarea și fericirea pământească”, spune Sfântul Serafim Sobolev.

„Dacă noi – ne învață marele părinte, Sfântul Marcu Ascetul – am stărui în smerita cugetare, nu ar fi nevoie să fim pedepsiți, deoarece toate relele și necazurile ni se întâmplă pentru înălțarea noastră”.

Din mândrie izvorăsc toate nemulțumirile, tulburările și necazurile, iar din smerenie, toate celelalte virtuți: dragostea, pacea, îndelunga-răbdarea, credința, facerea de bine, nădăjduirea.

Sfântul Paisie Aghioritul spunea că cei care se smeresc primesc har de la Dumnezeu și pot deveni îngeri. În timp ce mândria îl poate transforma pe om într-un demon într-un singur minut.

„Adică omul, dacă vrea, poate deveni miel, dar poate deveni și capră. Sărmanele capre, chiar dacă vor, nu pot deveni miei, însă Dumnezeu i-a dat omului posibilitatea din capră să se facă miel; e de ajuns doar să vrea”.

De un lucru putem fi siguri, și anume că harul lui Dumnezeu intră doar în sufletul omului care este smerit și blând. Un astfel de suflet Îl odihnește pe Dumnezeu.

Care este așadar omul cel mai mare și mai plăcut înaintea lui Dumnezeu? Nu cel care se mândrește cu rangul, cu avuția sau cu faptele lui, ci cel smerit și pașnic.

Dumnezeu grăiește despre aceasta prin Proorocul Isaia când zice: „Spre cine voi căuta, fără numai spre cel smerit și blând?” (Isaia 66, 2).

Să nu uităm că Dumnezeu a ales întotdeauna pe cei smeriți pentru a le oferi darurile Sale. Două exemple vrednice în acest sens sunt Proorocul David – care era păstor de oi, dar avea o inimă foarte blândă, și Fecioara Maria – care era cea mai smerită dintre făpturile pământului.

„Dumnezeu vrea să avem puțină smerenie, ca să ne înrudim cu El, iar apoi toate darurile Sale vin cu îmbelșugare unul după altul. Într-un oarecare fel, Dumnezeu îi datorează omului smerit mult Har, pe care i-l dă în dar, fără ca el să-l ceară. Aceasta este lege duhovnicească”.

Și ce înseamnă să fii smerit? Nu înseamnă să fii sărac de bogății, ci sărac cu duhul, adică să nu ripostezi, să nu răspunzi cu rău la rău, să fii blând și iubitor de oameni, să le primești pe cele rele cu supunere, urmând pildei Mântuitorului.

„Cel care se pleacă cu smerenie și primește loviturile celorlalți, scapă de propriile umflături, se înfrumusețează duhovnicește ca un înger și astfel poate să intre pe poarta cea strâmtă a Raiului. Nimeni nu urcă în Cer prin urcușul lumesc, ci prin coborâșul duhovnicesc”.

Sursă: Altarul Credinței, Cel mai mare dintre toţi este acela care are mai multă smerenie! http://altarulcredintei.md/cel-mai-mare-dintre-toti-este-acela-care-are-mai-multa-smerenie/

Citeşte mai multe despre:

Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

loading...
Loading...

    Adaugă comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.