Viața noastră nu e scurtă, ci noi irosim timpul vieții

Anii noștri sunt șaptezeci de ani, după cum zice Psalmistul. Iar de vor fi mai mulți, aceasta este numai pronia lui Dumnezeu. Singur Dumnezeu rânduiește durata vieții omului.

Sunt copii și tineri care se duc prea devreme dintre noi, iar despre ei se spune că au fost luați ca răutatea să nu le schimbe mintea și inima.

Timpul vietii noastre

Apoi sunt cei care ajung la o vârstă înaintată și Dumnezeu îi ține cât poate de mult, pentru că viața lor curată este pilduitoare și de folos celorlalți.

Totuși, chiar și 100 de ani de ar fi, viața noastră pare scurtă. Cu toții vrem să trăim veșnic, iar aceasta arată că toți avem simțământul veșniciei în adâncul sufletului, veșnicie pentru care am fost creați de la început.

Această veșnicie începe însă după ce părăsim această lume. Viața noastră pe pământ este scurtă pentru că ea este doar o pregătire pentru viața cea veșnică.

Nu avem aici cetate stătătoare. De aceea contează foarte mult cum ne trăim viața aceasta vremelnică și cum prețuim timpul.

Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă să fim cu mai multă luare aminte la petrecerea noastră și să nu ne permitem să trăim oricum.

„Deci luați seama cu grijă, cum umblați, nu ca niște neînțelepți, ci ca cei înțelepți, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt. Drept aceea, nu fiți fără de minte, ci înțelegeți care este voia lui Dumnezeu” (Efeseni 5, 15-17).

Cei mai mulți dintre noi ne lăsăm amăgiți de rutina în care ne petrecem zilele și trăim cu impresia că suntem nemuritori pe acest pământ. Din această pricină nu știm să prețuim timpul vieții.

„Omul, în general, nu apreciază timpul, îl lasă să curgă fără să dobândească vreun folos, îl irosește cu ușurință, nu-l valorifică, nu-l întrebuințează într-un mod folositor”.

Mulți trăiesc dar nu sunt vii cu sufletul. Sunt atât de aglomerați și plini de griji încât uită pur și simplu să trăiască, să descopere sensul real al vieții.

Pentru cei care folosesc timpul cu chibzuință și responsabilitate, viața nu li se pare scurtă, ci bogată în fapte și trăiri.

„Filosoful Seneca spune că „problema nu este, însă, faptul că avem un timp al vieții scurt, ci că irosim mare parte din acesta”.

„Viața se scurge și omul, adâncit în multele sale îndeletniciri, nu ia seama de aceasta. Se întreabă cum de au trecut atât de repede atâția ani”.

Oricât de scurtă ar fi viața, avem întotdeauna posibilitatea să o luăm de la zero, să punem început bun, prin pocăință și întoarcerea la Dumnezeu, la adevăratul sens al vieții.

„În viață dăm examene. Dacă ne-am biruit patimile, dacă am dorit iubirea, dacă am urât răul, dacă ne-am cunoscut pe noi înșine, dacă L-am întâlnit pe Dumnezeu, atunci am găsit scopul, ținta, sensul vieții.

Am trecut examenele, suntem câștigători. Simțim mireasma veșniciei. Nu ne temem de moarte. Nu ni se pare obositoare viața. Ne pocăim. Ne bucurăm”.

Surse:

1. Altarul Credinței, Viața, oricât de proastă ar fi, are marele avantaj că poate fi oricând luată de la capăt! http://altarulcredintei.md/dumnezeu-nu-ne-promoveaza-dupa-medie/

2. Altarul Credinței, Noi înşine ne scurtăm timpul vieţii: http://altarulcredintei.md/noi-ne-scurtam-timpul-vietii/

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.