Rugăciunea de Miercuri – Ora et Labora (Roagă-te şi Munceşte)

Miercurea şi vinerea sunt zile sfinte pentru creştinii care călătoresc de-a lungul drumului vieţii lor cu Dumnezeu, şi Îl cheamă să le îndrepte paşii ca să nu şovăie de la calea mântuirii.

rugaciunea de miercuri ora et labora

Rugăciunea de Miercuri – Ora et Labora (Roagă-te şi Munceşte)

Mâinile la muncă, mintea şi inima la Dumnezeu

La sate, miercurea este o zi curată, prielnică muncii. Se mănâncă de prânz după ora 13. În această zi nu se fac petreceri şi nu se beau băuturi alcoolice. Se petrece în rugăciune şi muncă.

Tradiţia bisericească spune că miercurea este o zi de post, în care comemorăm cu întristare începutul patimilor Mântuitorului Hristos. Este o zi de jale, în care ne alăturăm întristării Maicii Domnului prin al cărei suflet a străbătut sabie, când a văzut pe Fiul ei răstignit pentru păcatele oamenilor. Ziua de miercuri este o zi de reflecţie şi meditaţie, de aprofundare a celor mai tainice sensuri ale mântuirii. Miercurea este o zi rânduită de sfinţii bisericii pentru post curăţitor de patimi pentru suflet, minte şi trup.

Semnificația zilei de miercuri

Rugăciunea de miercuri se adresează Mântuitorului, şi aminteşte de vinderea Lui de către Iuda, apostolul pierzării. Asemenea aceluia, ne temem ca nu cumva şi noi, păcătoşi fiind, să vindem la rândul nostru pe Domnul prin faptele noastre rele. Ci cu înţelepciune umblând, descoperind comoara ascunsă în ţarina inimilor noastre – care este credinţa în Dumnezeu, să mergem de bucurie să vindem tot ce avem pentru a cumpăra ţarina aceea. Să ne asemănăm negustorului aceluia din pildă care căuta mărgăritare frumoase, şi când a găsit unul de mare preţ, s-a dus de a vândut tot ce avea pentru a-l cumpăra.

Lesne îi este omului să greşească, şi Dumnezeu cunoaşte firea noastră care alunecă spre păcat. De aceea trebuie să umblăm mereu cu smerenie înaintea lui Dumnezeu, care ştie inimile noastre şi vede mai dinainte calea noastră, pentru a nu mânia bunătatea şi mila Lui revărsată spre noi.

Rugăciunea de miercuri

Doamne Atotputernice şi Atotîndurate! Îmi aduc aminte că Te-ai născut Om din Sfânta Fecioară în peşteră şi ai fost vândut cu treizeci de arginţi de ucenicul cel viclean, ca să ne răscumperi pe noi, păcătoşii, de sub puterea diavolului. Pentru aceasta, Te rog, îndură-Te de mine, păcătosul!

Primeşte, Doamne, această mică a mea rugăciune, şi umilită a mea voinţă, că mă întristez pentru că Te-am întristat, şi mă amărăsc pentru că Te-am supărat fără de număr. La Tine, Prea Bunule Mântuitor, am toată speranţa, şi cred că Tu, care din iubire de oameni ai primit să fii vândut pentru noi, Te vei îndura şi de mine acum, ca să mă mântuieşti de chinurile cele de veci, şi să mă învredniceşti Împărăţiei Tale.

Nu Te depărta de la mine Doamne, şi ajută-mi, ca în toate să fac voia Ta, şi să nu Te mai răstignesc în toate zilele cu faptele mele cele păcătoase, nici să Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum făceau iudeii cei necredincioşi în timpul Sfintelor Tale Patimi, ci ca femeia cea păcătoasă să-Ţi spăl picioarele, cu lacrimile ochilor mei, pentru ca să mă învrednicesc a auzi şi eu din Gura Ta cea dulce: Iertate să-ţi fie păcatele. Amin.

Rugăciunea Sfântului Antim Ivireanul

Dumnezeule şi Părinte al Domnului nostru Iisus Hristos, Cel care m-ai ridicat din patul meu şi m-ai îndrumat pînă în acest ceas al rugăciunii, dă-mi harul Tău, deschizîndu-mi gura. Călăuzeşte-mă cu Duhul Tău cel Sfînt şi învaţă-mă îndreptările Tale. Câte ţi-am greşit pînă în acest ceas, cu cuvîntul, cu fapta sau cu gîndul, cu voie ori fără de voie, slăbeşte, lasă, iartă, după mare mila Ta. Că, dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la Tine este izbăvirea. Tu eşti Unul Sfînt, ajutător puternic şi apărător al vieţii noastre şi pe Tine Te laudă toată zidirea în veci. Amin.

Rugăciune către Preaslăvita Născătoare de Dumnezeu

Cum te vom numi pe tine Născătoare de Dumnezeu: liman duhovnicesc, raiul hranei celei cereşti, pricina vieţii celei nesfârşite? Că toate bunătăţile le ai. Roagă-te dar lui Hristos, să se mântuiască sufletele noastre.

În patul a multe păcate zăcând, mă dezbrac de nădejdea mântuirii mele. Că somnul lenevirii mele pricinuieşte chinuri sufletului meu. Dar Tu Doamne, Cel care Te-ai născut din Fecioară, ridică-mă pe mine spre cântarea Ta, ca să Te slăvesc pe Tine.

Nu-ţi întoarce Stăpână faţa ta de la mine, cel ce mă rog ţie, ci ca o maică milostivă a înduratului Dumnezeu, sârguieşte de-mi dăruieşte să mă pocăiesc mai înainte de sfârşrit, ca să mă mântuiesc prin tine. Că tu, Stăpână eşti mântuirea mea şi nădejdea mea cea neînfruntată.

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

3 comentarii

  1. ar fi minunat ,!sa ne intoarcem fata catre adevarata credinta : rugaciune,o lumanare aprinsa,post…viata ar fi mi simpla , mai frumoasa

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.