Rugăciunea celui covârșit de mulțimea durerilor către Sfântul Efrem
Un semn de maturitate duhovnicească din partea celui bolnav este acceptarea bolii și supunerea față de voia lui Dumnezeu. Trebuie să înțelegem că boala este un mijloc puternic de mântuire, iar dacă nu știm să îl folosim, vom pierde această șansă.
Prin durere, prin suferință, prin chinuri se urcă spre cer. Doar prin cruce se poate ajunge la înviere, iar calea aceasta ne-a arătat-o Hristos. Ea este o cale de smerenie, de ascultare, de răbdare.
Cel mai important lucru pe care trebuie să îl ceară un bolnav de la Dumnezeu este puterea de a răbda și de a se smeri. De a se ruga pentru mântuirea sufletului și de a înțelege sensurile profunde ale suferinței prin care îi este dat să treacă.
Există boli pe care Dumnezeu le vindecă prin medici și prin tratamentele lor, dar sunt și cazuri în care boala este mai de folos decât vindecarea.
Când mulțimea durerilor trupului covârșește puterea minții și puterea de a mai răbda, alergăm cu multă pocăință și lacrimi la Maica Domnului și la sfinți. În dureri și chinuri mari aflăm multă alinare când ne rugăm sfinților doctori fără de arginți sau la sfinții vindecători de boli.
Citește și Rugăciune pentru copilul bolnav, către Sfântul Efrem cel Nou
Sfântul Mucenic Efrem cel Nou nu a fost doctor, dar a primit de la Domnul darul de a vindeca felurimi nenumărate de boli și patimi. Cei care nu mai pot îndura cumplitele dureri ale trupului pot să alerge la ajutorul lui, ca la unul care a răbdat chinuri greu de suportat și de înțeles cu mintea.
De la el putem lua pildă de credință, de îndelungă-răbdare, de smerenie și de supunere față de voia lui Dumnezeu. Asemenea Mântuitorului, sfinții mucenici nu i-au urât pe prigonitorii și ucigașii lor, ci s-au rugat pentru iertarea lor. Noi trebuie să învățăm de la ei nepomenirea răului, alungarea dorinței de răzbunare și cultivarea gândurilor bune.
Rugăciunea celui covârșit de mulțimea durerilor
„O, preabinecuvântatule Părinte Efrem, primește suspinarea mea cea amară! Nu este parte a trupului meu care să nu mă doară, și de aceea cu ochii înlăcrimați, te chem pe tine, cel care nu treci pe nimeni cu vederea.
Nu mai pot îndura, Sfinte Efrem, iar durerea cea multă parcă îmi rupe carnea de pe mine. Ce să mă mai fac, nicicum nu pricep! Nu știu și nu înțeleg cum ai putut răbda acele înfricoșătoare chinuri mucenicești, și de aceea te rog, pune o picătură de răbdare și de alinare și în amărâtul meu suflet și trup, ca măcar să pot răsufla și să primesc și puțină hrană.
De voiești și Îi este bineplăcut Domnului Hristos, cred cu adevărat că poți să mă vindeci într-o clipită. Iar dacă prin această boală a rânduit Dumnezeu să fiu curățat de toată alipirea pământească și să trec din această viață, fii alătur de mine și acum și atunci când voi păși peste hotarul de taină al acestei lumi văzute.
Citește și Rugăciune pentru boli care nu pot fi vindecate cu puteri sau mijloace omenești
Nu te depărta de la mine, Mare Mucenice Efrem, și neîncetat acoperindu-mă cu bunătatea ta, mijlocește-mi iertarea deplină a păcatelor aici pe pământ, iar când va sosi ceasul marii treceri, tu însuți mă păzește și mă pune înaintea lui Dumnezeu, Cel Ce mi-a dăruit și mie suflare de viață. Iar la Judecata Lui cea dreaptă, fii mie mijlocitor, ca întru bucurie, de-a pururea să-ți mulțumesc că întru dragostea ta se preamărește Tatăl și Fiul și Sfântul Duh. Amin”.
Sursă: Rugăciunea celui covârșit de mulțimea durerilor, Carte de Rugăciuni către Sfântul Efrem cel Nou, Editura Sophia, București, 2019, pp. 47-48