Omul trebuie să își înfrângă MÂNDRIA care împiedică iubirea

Lipsa de iubire față de aproapele este pricina celor mai multe din suferințele prin care trece omul pe pământ.

Cel stăpânit de egoism și iubire de sine se chinuie singur așteptând mereu ca ceilalți să îl iubească, să îi acorde atenție, să se poarte frumos cu el, să fie pus pe primul plan, să îi dea dreptate în toate situațiile.

Mandria impiedica iubirea

Părinții Bisericii spun că inclusiv depresia vine din egoism. Cel care se iubește doar pe sine viețuiește fără nici un scop pe pământ. Cei care își iubesc semenii au motive să trăiască și niciodată nu se vor prăbuși în depresie.

Nici unele din strădaniile noastre fizice și intelectuale nu ne pot aduce bucuria, împlinirea și mântuirea decât numai dragostea. Dacă faptele noastre nu au în ele dragoste față de aproapele, nu au nici o valoare înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.

Nu orice dragoste mântuiește, ci doar aceea pe care ne-a poruncit-o Mântuitorul, care îl așază pe aproapele pe același loc cu el sau chiar mai presus de el.

Părintele Sofronie Saharov spunea că amărăciune că a observat că „în noi trăiește o cumplită înclinație către dominare și către întâietate, către faptul de a vedea pe celălalt mai prejos”.

Sunt oameni învățați, foarte bine educați, culți și realizați, dar care nu au învățat să iubească. Deși au adunat multe cunoștințe, nu au dobândit dragostea de oameni.

Sfântul Siluan Athonitul, starețul Părintelui Sofronie i-a spus pe când se afla pe patul de moarte:

„Mare, este un singur lucru: a se smeri, a înfrânge mândria care împiedică a iubi”.

Sfântul Apostol Pavel spune același lucru, că oricât de multe ar putea face omul, dacă nu are dragoste, nu are nimic, nu este nimic. Iată cum arată dragostea prin ochii sfinților:

„Dragostea îndelung-rabdă, se dăruiește, dragostea nu pizmuiește, dragostea nu se semețește, nu se fălește, nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se întărâtă, nu gândește răul, nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr; toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată”.

Cele mai mari virtuți pe care trebuie să se silească omul a le dobândi cât trăiește în trup sunt credința, nădejdea și dragostea. Iar dintre acestea trei, cea mai mare este dragostea, spune Sfântul Apostol Pavel.

„De aceea, mai înainte de toate, noi trebuie să păzim dragostea și să tânjim după ea”.

Surse:

1. Altarul credinței: Mare, este un singur lucru: a se smeri, a înfrânge mândria care împiedică a iubi: http://altarulcredintei.md/mare-este-un-singur-lucru-a-se-smeri-a-infrange-mandria-care-impiedica-a-iubi/
2. Altarul credinței: Iubirea de sine este cauza depresiei: http://altarulcredintei.md/iubirea-de-sine-este-cauza-depresiei/

Citeşte mai multe despre:

Loading...

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.