Dacă ai numai 10 minute pentru rugăciune, roagă-te ca și cum ai avea o veșnice la dispoziție

Toate gândurile, toate trăirile, simțirile, dorințele și acțiunile noastre sunt puse în slujba acestei vieți pământești.

De dimineața până seara alergăm fizic și psihic dinspre și către lucrurile materiale, perisabile, trecătoare, fără să ne îngrijim câtuși de puțin de viața cea veșnică.

Rugaciune cu timp si fara timp

Este atât de departe de noi gândul la viața veșnică, încât am ajuns să trăim doar cu percepția acestei vieți vremelnice. Câți dintre noi se întreabă unde vor merge după moarte? Chiar și un ateu poate recunoaște că omul este o ființă mult prea complexă și uimitoare pentru a fi sortită pieririi veșnice prin moarte.

Moartea fizică este doar un portal spre viața veșnică. Așa cum pruncul se naște din pântecele mamei sale în viața aceasta pământească, despre care el nu știe nimic, tot astfel se naște omul pentru viața cea cerească atunci când se desparte de trup și merge acolo de unde sufletul său și-a luat ființă, adică la Dumnezeu.

Și dacă așa stau lucrurile, de ce nu ne pregătim din timp pentru această călătorie necunoscută? De ce nu ne apropiem mai mult de Dumnezeu, Cel alături de Care vom petrece o veșnicie?

Pe Dumnezeu Îl putem „accesa” și simți cel mai ușor prin rugăciune și prin împlinirea poruncilor Lui, pentru că, așa cum zice Sfțnta Scriptură, Dumnezeu este ascuns în poruncile Sale.

Mulți se plâng de faptul că nu au timp să se roage. Programul lor zilnic este atât de încărcat, încât fiecare minuțel este programat pentru o activitate „importantă”.

Cum rămâne însă cu veșnicia noastră? Cum rămâne cu rugăciunea, cu apropierea noastră de Cel Care are în mâinile Lui viața și moartea?

Mitropolitul Antonie de Suroj ne îndeamnă să începem de pe acum să ne petrecem veșnicia alături de Dumnezeu.

„Dar petreceți-vă veșnicia cu Hristos. Începeți de pe acum să faceți lucrul acesta, ca să nu vă treziți mai târziu că va trebui să vă petreceți veșnicia cu un străin. Zice Sfântul Simeon Noul Teolog: „Atâta cât Îl vom vedea pe Hristos în viața aceasta, atâta Îl vom vedea și în cealaltă”.

Veșnicia – raiul și iadul nu încep după moarte, ci de acum. De aceea trebuie să trăim mai cu grijă și cu responsabilitate viața aceasta. Să nu trăim cu impresia că totul este aici, că totul se termină aici.

Viața cea adevărată abia după moarte începe, și pentru aceea se cuvine să ne pregătim mai mult, în ea trebuie să investim mai mult, prin fapte bune, prin iubire, prin rugăciune.

„Ai doar 10 minute timp de rugăciune, pentru că trebuie să pleci la școală? Pune alarma să sune și i-ați grija de la timp. Și acele 10 minute stai liniștit în fața lui Hristos, ca și cum stai în veșnicie. Împotriva acestui timp care se va strânge și se va scurta până când nu va mai fi, întotdeauna este la îndemâna noastră veșnicia”.

Când ne rugăm, cu adevărat putem simți că pășim în altă dimensiune, unde nu există nici timp, nici termene-limită, nici constrângeri, nici restricții, ci numai pace și bucurie în Duhul Sfânt.

Sursă: Altarul Credinței, „Suntem foarte grăbiţi, nu mai avem timp de rugăciune”: http://altarulcredintei.md/suntem-foarte-grabiti-nu-mai-avem-timp-de-rugaciune/

Citeşte mai multe despre:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.