Când vine la tine aproapele tău, să vezi în el chipul lui Hristos

Articol scris de Ana-Maria Postolache

Omul a fost făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, și în această lumină trebuie să îi privim pe semenii noștri. Indiferent cine este aproapele meu, îl el trebuie să văd chipul lui Hristos, și să mă port cu el în consecință.

„Atunci când vine la tine aproapele, să ai către el un respect deosebit, căci în el se află Hristos, Care, prin intermediul aceluia, adeseori își arată voia Sa”, spunea Sfântul Ioan de Kronstadt.

Chipul lui Hristos din oameni

Se cuvine să ne aducem aminte mereu că Dumnezeu se află în mod tainic în fiecare dintre noi. De aceea nu ne avem nici o îndreptățire să ne purtăm necuviincios cu semenii noștri, oricât de mult am pătimi din pricina lor.

Calea care duce către Împărăția Cerurilor însăși trece prin inima aproapelui nostru, spun Părinții Bisericii. Și cel care spune că-L iubește pe Dumnezeu, dar pe fratele lui îl urăște, nu are dragoste adevărată în sufletul lui.

„Să ai milă de fratele tău, ca pentru Dumnezeu, cu atât mai mult cu cât nu știi prin cine vine Domnul și te cercetează”.

Părintele Arsenie Papacioc spunea că niciodată nu se află cineva în mod întâmplător lângă noi. Ei au fost „puși” aproape de noi ca să ne folosim unii de alții. Să învățăm ceva de la ei, sau noi să le fim de lor folos în vreun fel.

„Fii față de toți nepărtinitor, pentru toți fii bun, sincer, primitor”.

Sfântul Apostol Pavel ne sfătuiește să viețuim în pace cu toți, să fim îngăduitori unii cu alții, să ne răbdăm unii pe alții, pentru că doar așa ne arătăm împlinitori ai poruncii iubirii pe care ne-a lăsat-o Mântuitorul.

Niciodată nu trebuie să desconsiderăm pe cineva, oricât de sărac, umil, vicios sau necuviincios ar fi el.

„Amintește-ți că și prin oamenii necredincioși Dumnezeu vorbește uneori, sau ei își întind inima spre noi, precum s-a întâmplat în Egipt cu străjerii din temniță, ale căror inimi Domnul le-a întors spre Iosif” (vezi Facerea 39, 11).

Mulți dintre noi greșim osândind, judecând, ocărând, disprețuind pe semenii noștri, neștiind că și ei poartă chipul lui Dumnezeu. Și așa cum Îl cinstim și Îl iubim pe El, cu egală prețuire trebuie să ne raportăm și la ei. Așa cum Dumnezeu îi umbrește cu harul și mila Lui pe toți, și pe cei buni și pe cei răi, așa și noi trebuie să acoperim greșelile, neputințele și lipsurile semenilor noștri cu mantia dragostei noastre.

„Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții” (Ioan 13, 35).

Sursă: Altarul Credinței, „Sfântul Ioan de Kronstadt, Cum ne mântuiește Dumnezeu”. Sfaturi de urmat pentru toată vremea, traducere din limba rusă de Corina-Alexandra Toader, Editura Sophia, București, 2012, p. 107: http://altarulcredintei.md/sa-ne-amintim-mereu-ca-in-fiecare-om-este-chipul-lui-dumnezeu/

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.