Vrem să îndreptăm totul în jurul nostru, dar nu suntem dispuși să ne îndreptăm pe noi înșine

Articol scris de Ana-Maria Postolache

Schimbarea pe care vrem să o vedem în lume trebuie să înceapă cu noi înșine. Eu trebuie să devin mai bun, și toate în jurul meu vor deveni mai frumoase.

Cel care își curățește ochiul sufletul pe toate le vede bune și luminoase și nu caută să corecteze pe nimeni. Pe toți îi iubește și nu se îngrijește de păcatele lor.

Schimbarea trebuie sa inceapa cu noi

Oamenii așteaptă să se schimbe cei din jurul lor, dar nu sunt dispuși să se schimbe pe ei înșiși. Starețul Tadei de la Mănăstirea Vitovnița spunea că noi avem obiceiul de a-i învinui pe toți ceilalți, dorind mereu să îndreptăm cele ce vedem în jur, dar niciodată nu începem cu noi înșine.

„Aceasta este marea noastră greșeală, a tuturor celor ce dorim să îndreptăm totul în jurul nostru, și nu ne îndreptăm mai întâi pe noi înșine!”

Fiecare trebuie să ia aminte la propria lui lucrare lăuntrică, pentru a putea spori duhovnicește și a deveni mai bun. Sfântul Serafim de Sarov spune că cel care dobândește pacea în sufletul său îi va putea umple și pe ceilalți de pacea care izvorăște din el și care vine de la Duhul Sfânt.

„Dacă fiecare ar începe mai întâi să se îndrepte pe sine, nu ar fi acest rău în lume […]”.

Starețul Tadei atrage atenția că schimbarea trebuie să pornească de la gânduri. Dacă mintea se umple de gânduri bune, smerite și luminoase, întreaga noastră ființă se va schimba, și cei din jurul nostru vor primi o influență benefică din partea noastră.

Prin gândurile noastre, spune Părintele Tadei, „făurim fie orânduială, fie neorânduială în jurul nostru, în lume, în cosmos. Putem fi și un mare bine, și un mare rău. Deși suntem mici, multe din acestea (din lume) țin de gândurile și de dorințele noastre!”

Cum ne sunt gândurile, așa ne este și starea sufletească, așa ne este și viața.

„Rele ne sunt gândurile, rele ne sunt dorințele […]”. Atunci când vedem un suflet smerit și blând, care nu știe să se mânie, care nu știe să cugete răul, nici să ocărască, nici să osândească, care nu se mânie nici când îl necăjim, atunci acel om ne rămâne ca pildă toată viața noastră și vrem și noi să fim așa”.

Dorim să fim și noi ca acel om blând și smerit pentru că observăm că acela „a biruit răul cu ajutorul lui Dumnezeu, asupra sa, răul nu mai are înrâurire. În afară, el este înconjurat de tulburare, dar aceasta nu se atinge de lăuntrul inimii sale, nu îi tulbură pacea”.

Sursă: Altarul Credinței, Din Starețul Tadei de la Mănăstirea Vitvnița, Pace și bucurie în Duhul Sfânt, Editura Predania, bucurești, 2010, pp. 60-61: http://altarulcredintei.md/putem-fi-si-un-mare-bine-si-un-mare-rau/

Citeşte mai multe despre:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.