„Când oamenii te mâhnesc sau te jignesc, adu-ți aminte de Pătimirile Domnului” – Arhim. Athanasie

Calea vieții noastre pe pământ poate fi largă sau îngustă, iar călătoria noastră plăcută sau plină de ispite și primejdii. Depinde de ce alegem. Mântuitorul ne ajută să facem cea mai bună alegere, spunându-ne:

„Intrați prin poarta cea strâmtă, că largă este poarta și lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei care o află. Și strâmtă este poarta și îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt care o află” (Matei 7, 13-14).

Cum sa răbdăm jignirile

Hristos Domnul ne spune că pentru a ajunge la odihna cea veșnică trebuie să-L urmăm pe El, căci El este Calea, Adevărul și Viața.

„Să trăim cum a trăit Hristos, adică cu smerenie, cu ascultare, cu nerăutate. Să ne străduim să-L imităm, pe cât se poate, întru toate. Cu bucurie să pășim pe calea cea strâmtă și îngustă și să urâm calea cea largă și nechibzuită”.

Calea cea largă este calea desfătărilor, a plăcerilor, a iubirii de sine. Mântuitorul spune că puțini sunt cei care află calea îngustă ce duce la viață pentru că puțini sunt dispuși să renunțe la iubirea de sine, la orgolii, la mândrie, la trufie, la răutăți.

Acest lucru îl putem verifica fiecare dintre noi atunci când suntem nedreptățiți de cineva. Nu putem răbda nedreptatea așa cum a făcut-o Hristos Domnul, cu tăcere și smerenie.

Nu putem răbda nici măcar acuzele care ne vin pe bună dreptate din partea celor din jur, din pricina orgoliului. Nu putem suferi jignirile cu inimă blândă, ci ele ne provoacă mânie, supărare și multă tulburare.

Aceasta se întâmplă pentru că nu avem smerenie și dragoste de aproapele. Dimpotrivă, ne iubim pe noi înșine și nu putem primi cele rele de la semenii noștri fără să ne pierdem dragostea față de ei.

Starețul Athanasie de la Mănăstirea Stavrovouni din Grecia ne arată o cale prin care putem suferi mai ușor răutățile pricinuite de aproapele:

„Când oamenii te mâhnesc sau când te jignesc, atunci să-ți aduci aminte de Pătimirile Domnului nostru. Când L-au înjurat, El nu a înjurat, când L-au luat peste picior, El nu a răspuns la fel, când L-au lovit, El nu a întors lovitura, când L-au vorbit de rău, El nu i-a vorbit de rău, ci tuturor acestora le răspundea pașnic: „Dacă am vorbit rău, dovedește ce este rău” (Ioan 18, 23). Și pe deasupra, Se și ruga pentru cei care Îl răstigneau”.

Iată cum trebuie să ne fie nouă Mântuitorul model de viețuire pe pământ. Când ne străduim să Îi urmăm în smerenie și blândețe, El Însuși ne cheamă la Sine ca să ne ușureze povara și să ne facă osteneala mai dulce.

De dragul lui Dumnezeu trebuie să îndurăm toate necazurile pe pământ, pentru că Fiul lui Dumnezeu S-a jertfit pentru noi toți, și a îndurat de la păcătoși nenumărate lovituri, jigniri, ocări, scuipări, răni și piroane pătrunzătoare.

Așadar, atunci când suntem ofensați de cineva, să ne păzim inima netulburată de cugete rele și de împotrivire, ca să ne facem asemănători Domnului în blândețe și smerenie. Să ne gândim că poate, la rândul nostru, am făcut la fel semenilor noștri, iar acum Dumnezeu ne dă prilejul să ne răscumpărăm greșelile îndurând același necaz din partea altora.

Sursă: Ce atitudine să avem când suntem jigniți? Arhimandritul Athanasie, Egumenul Mănăstirii Stavrovouni, Lumină lină și tainică în negura zilelor noastre. Starețul Gherman Stavrovouniotul, trad. Mircea Ștefan, editura Doxologia, Iași, 2016: https://doxologia.ro/ce-atitudine-sa-avem-cand-suntem-jigniti

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.