RUGĂCIUNE înainte de SPOVEDANIE

Fără spovedanie, nici un suflet nu se poate curăți de păcatele pe care le-a săvârșit și le săvârșește de-a lungul vieții sale, cu voie sau fără voie, cu știință sau cu neștiință.

Iar fără mărturisirea sinceră a păcatelor, nu putem primi dezlegare de ele. Mântuitorul a spus că cele care vor fi dezlegate pe pământ, dezlegate vor fi și în cer.

Rugaciune pentru spovedanie

 

Pregătirea este esențială pentru a spovedanie să ne fie de folos. Înainte de a merge la spovedanie, se cuvine să ne cercetăm atent și adânc pe noi înșine, să vedem cum este sufletul nostru, ce patimi ne stăpânesc, ce sentimente și gânduri avem față de semenii noștri.

Rugăciunea ne poate ajuta să facem această autoanaliză cât mai fidelă, cât mai profundă.

Omul nu trebuie să aștepte perioada posturilor pentru a se spovedi și înnoi sufletește, ci o poate face oricât simte nevoia, oricât de des. Așa cum trupul îl spălăm adesea ca să fie curat, la fel și sufletul trebuie curățit cât mai des de murdăria pe care o aduc păcatele.

De asemenea, în fiecare seară se cuvine să ne cercetăm pe noi înșine pentru a vedea greșelile de peste zi și a le mărturisi înaintea lui Dumnezeu la rugăciune, pentru a ne pocăi pentru ele și a cere ajutor spre îndreptare.

Însă fără rugăciunea făcută la părintele duhovnic, care este doar un martor înaintea lui Dumnezeu și cel care a primit puterea de a da dezlegare, păcatele noastre rămân cu noi și nu ne vindecăm.

Rugăciune înainte de spovedanie

Te binecuvântez, Doamne Multmilostive și Preaîndurate, Dumnezeule Preaînalte și Doamne al milei, Preaputernice și Atotțiitorule.

Îți cânt și Te slăvesc, Păstorule cel Bun, Care ai ridicat păcatul lumii, Care ai venit în această lume „ca să îi mântuiești pe cei păcătoși, dintre care cel dintâi sunt eu”.

Îți sunt recunoscător că m-ai învrednicit să fiu părtaș milostivirii Tale celei nemărginite și îndurării pe care ai avut-o de la începutul vieții mele celei ticăloase și spurcate și până acum.

Te slăvesc, Te laud și Îți mulțumesc, pentru că m-ai lăsat să pier cu faptele mele cele rele și cu păcatele mele cele multe.

Mai ales Îți mulțumesc pentru că m-ai învrednicit în ziua de astăzi și în ceasul de acum să vin înaintea Ta, în fața Ta. Îți mulțumesc pentru ceasul acesta al cercetării Tale, dar și al propriei mele „cercetări de sine”.

Dă-mi vreme de pocăință, prelungește viața mea de aici, dacă este voia Ta, ca să pot să îmi șterg fărădelegile mele cele multe. Am păcătuit, Doamne, înaintea Ta, și de asemenea față de frații mei. Am păcătuit și față de mine însumi, și cu trupul și cu sufletul meu.

La Taine scap și în Tine nădăjduiesc, pentru că știu că fără Tine, Doamne, nu există nici milă, nici bucurie, nici viață, nici fericire.

Doamne, Tu ești Atotputernicul Creator și Stăpân, Izvorul, Dăruitorul și Împărțitorul harului dumnezeiesc. Tu, Doamne ești Dătătorul a tot binele, Cel ce miluiește și hrănește toate, Mântuitorul tuturor oamenilor, Izbăvitorul întregii creații.

Doamne Iisuse Hristoase, Te rog, descoperă-mi care sunt greșelile mele cele multe, fărădelegile mele, păcatele, patimile mele, scăpările și lipsurile mele.

Știu, Doamne, că am făcut toate păcatele, fie cu fapta, fie cu gândul. Luminează-mi întunericul. Fă să îmi văd păcatele și să mă pocăiesc cu sinceritate pentru ele.

Arată-mi-le pe acestea în măsura și în profunzimea pe care Tu știi că va fi spre binele meu. Nu mă lăsa să deznădăjduiesc datorită mărimii păcatelor mele. „Curățește-mi, Doamne, întinăciunea sufletului meu și mântuiește-mă ca un iubitor de oameni”.

Nu mă părăsi și nu mă lepăda ca pe un fiu nelegiuit al Tău, chiar dacă acest lucru mi se cuvine.

Doamne, miluiește-mă pe mine, fiul Tău risipitor, care am păcătuit mai mult decât toți oamenii. Am păcătuit, Doamne, cu cuvântul, cu fapta, cu gândurile și cu dorințele mele. Sunt rănit cu totul. Sufletul și trupul sunt pline de toată întinăciunea din cauza leneviei, uitării de Tine și a nepăsării mele.

Sunt plin cu totul de iubire de sine și de egoism, de mândrie și de slavă deșartă, de lipsă de milă și de nelegiuire, de iubire de bani și de plăceri trupești, de prostie și de necuviință, de minciună și de deznădejde, de lașitate și de necugetare, de nerușinare și de nesimțire, de tristețe și de delăsare, de invidie și de ură, de lăcomie și de judecată, de bârfă, de lipsă de iubire și de prietenie, de trândăvie și de nepăsare, de cuget trupesc și de desfrânare, de neomenie și de fapte necugetate, de nelucrare și de orbire duhovnicească, de răutate și de blasfemie, de călcarea jurământului și de folosirea lui, de iubirea de trup și de slăvire din partea oamenilor.

Cu toate acestea, Doamne, nu deznădăjduiesc cu totul. Și aceasta pentru că știu că mulțimea păcatelor mele nu depășește niciodată abisul milostivirii Tale și al puterii Tale de a ierta.

Acest lucru îmi dă curaj, mă face să mă apropii de Tine. Așadar, la Tine alerg, nădăjduiesc în mila Ta cea nemărginită. Ajută-mi, Doamne, ca să am o pocăință adevărată.

Dă-mi „pocăință desăvârșită și inimă îndurerată în căutarea Ta”. Întărește-mă cu harul Tău, așa încât să nu mai săvârșesc din nou vreun păcat. Mai bine să mor decât să păcătuiesc iarăși. Doamne, eu sunt oaia cea pierdută. Pentru mine ai venit… pe mine mă cauți.

Iată-mă, Doamne, Părinte multimilostive, m-ai găsit. Iată, stau înaintea Ta. „Am păcătuit, Părinte, la cer și înaintea Ta. Fă-mă să fiu așa cum Tu vrei și știi”. Mă încred în iubirea Ta nemărginită și alerg la ea.

Ridică-mă pe umerii Tăi dumnezeiești ca Cel ce ești Păstorul cel bun. Ridică-mă pe mine, oaia Ta cea rănită și pierdută. Pune-mă din nou în turma Ta cea dumnezeiască, fă-mă să fiu în siguranță acolo în ea.

Învrednicește-mă, ca prin mărturisirea mea sinceră pe care o voi face înaintea părintelui meu duhovnic, să mi se ierte și să mi se șteargă păcatele cele multe. Luminează-l și pe duhovnicul meu, ca să îmi arate cele ce mi se potrivesc și îmi sunt de folos pentru tămăduirea sufletului meu cel mult rănit.

Ajută-mă, ca să mă spovedesc înaintea lui cu evlavia, smerenia și cu pocăința cuvenită. Luminează-mă, ca să primesc cuvintele lui ca și cum sunt ale Tale și ajută-mă ca să le pun în lucrare de-a lungul restului vieții mele.

Primește-mă iarăși, Părinte Preasfinte și Doamne al tuturor, în Sfânta Ta Biserică, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și ale tuturor sfinților Tăi, astfel încât și eu, împreună cu toți sfinții, să Te laud, să Te binecuvântez și să Te slăvesc pe Tine: Tatăl și Fiul și Preasfântul Duh, acum și în veci. Amin!

Sursă: Ieromonahul Sava Aghioritul, Rugăciune înainte de examenul propriei conștiințe, Taina Sfintei Spovedanii, Editura Egumenița, 2016, pp. 13-17

Citeşte mai multe despre:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.