Care este cel mai mare gând, cea mai mare grijă și cea mai mare așteptare în viață – Sfantul Nicolae Velimirovici

Mintea noastră este împânzită și străbătută de multe gânduri. Suntem robiți de multe griji și dorințe. Ne facem planuri, avem așteptări multe și suferințe pe măsura neîmplinirii lor.

Care sunt totuși, cele mai importante lucruri în viață? Pentru ce merită cu adevărat să ne strofocăm în acest scurt răstimp pe care îl avem de petrecut pe pământ?

Sfantul Nicolae Velimirovici

Sfântul Nicolae Velimirovici a fost întrebat de cineva care este cel mai mare gând vrednic de om. Apoi, care este cea mai importantă grijă pe care le trebuie să o aibă, și cea mai mare așteptare.

Sfântul Nicolae i-a oferit aceste trei răspunsuri, pe care le putem și noi prelua și aplica concret în viața noastră:

„A se gândi la purtarea de grijă a lui Dumnezeu în viața omenească e cel mai mare gând vrednic de om.

A se îngriji de mântuirea sufletului e cea mai mare grijă vrednică de om.

A aștepta moartea e cea mai mare așteptare vrednică de om”.

Cel care cugetă la pronia lui Dumnezeu se păzește pe sine de multe gânduri negre. Gândul că Dumnezeu poartă de grijă tuturor făpturilor Sale, dar mai ales omului, zidirea Sa cea mai de preț, este cel mai bun gând în care trebuie să stăruim mereu.

Orice s-a întâmpla, să fim încredințați că Dumnezeu le rânduiește pe toate pentru mântuirea noastră. Chiar și necazurile și încercările au scopul de a ne duce la mântuire.

Să privim în viața noastră, și în viața celorlalți, și vom pricepe binefacerile lui Dumnezeu, unele arătate, altele tăinuite.

Cea mai mare grijă a noastră aceasta trebuie să fie: mântuirea sufletului. Nimic nu prețuiește mai mult în această lume decât sufletul omenesc. Tot ce acumulăm material piere, dar sufletul nu moare niciodată. El este veșnic, nemuritor.

„Ce-i va folosi omului dacă va dobândi întreaga lume, iar sufletul său și-l va pierde?” ne întreabă Mântuitorul. Să cugetăm mai des la această întrebare, și să vedem ce putem face pentru a câștiga veșnicia cea înveselitoare, și nu cea plină de suferință și de chin.

Cel care cugetă la moarte este un om înțelept, pentru că moartea este o realitate, mai cu seamă una cu înțeles profund duhovnicesc.

Moartea trebuie așteptată „ca ostașul în război. Sau ca elevul care se pregătește cu grijă, așteptând în orice clipă ca profesorul să îl cheme la ascultat”.

Mântuitorul ne îndeamnă ca, mai înainte de toate, să punem în fața ochilor ceasul morții, căci el vine ca un fur și nu să nu găsească nepregătiți.

În pilda bogatului căruia i-a rodit țarina, Dumnezeu îl întreabă pe bogatul căruia i-a rodit țarina și și-a făcut hambare noi, vrând să o ducă bine multă vreme pe pământ:

„Nebunule, în această noapte vor smulge de la tine sufletul tău, iar cele ce le-ai pregătit, ale cui vor fi?”

„Așteptarea morții curăță conștiința și îi dă omului imbold la toată fapta bună”.

Așadar, gândul la purtarea de grijă a lui Dumnezeu este cel mai mare gând pentru că el aduce omului înțelepciunea și fericirea, spune Episcopul Nicolae.

Aceste trei lucruri sunt caracteristice omului, și mai ales omului cel înalt duhovnicește. Restul de care se îngrijesc cei mulți sunt mai degrabă proprii dobitoacelor.

________________________________

Sursă: Episcop Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de azi, Vol. I, Editura Sophia, București, 2002: https://marturieathonita.ro/despre-cele-mai-mari-trei-lucruri-din-viata/

Citeşte mai multe despre:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

Răspunde corect la următoare operație aritmetică *