BUCURIA în căsnicie vine atunci când soții pun umărul și trec împreună prin necazuri

Viața, și cu atât mai mult căsnicia, nu este benchetuială, după cum spune Arhimandritul Emilianos Simonopetritul. Cei care trăiesc cu această iluzie cad din cer pe pământ la primele ispite și se lovesc cumplit.

„Nunta este o mare întinsă, care nu știi ce-ți scoate în cale”.

Rezistenta in casnicie

Oamenii se căsătoresc cu persoana pe care au ales-o din iubire, și după câțiva ani realizează că petrecerea lor împreună nu mai este la fel de frumoasă ca la început.

„Este o concepție greșită să credem că nunta este calea în care trebuie să căutăm fericirea noastră, refuzul Crucii”.

Căsătoria este o cruce, pe care soții trebuie să și-o asume în momentul în care decid să își petreacă restul vieții împreună.

Fericirea în familie se păstrează prin împreună-lucrarea soților. Ambii trebuie să pună umărul și să susțină cu orice preț relația. Să fie pregătiți să sufere și să îndure totul, respingând ispitele și necazurile.

„Nu ați suferi? Nu ați iubit”, spune un poet. Numai cel ce suferă poate iubi cu adevărat. De aceea suferința constituie element de bază în căsătorie”.

Așa cum spune un filosof antic, nunta este o lume înfrumusețată de nădejde și călită de necazuri.

Așa cum focul călește oțelul, așa și căsătoria îi pe călește pe bărbat și pe femeie, trecându-i prin focul încercărilor. Cei care rezistă împreună până la capăt, păstrând jurământul făcut în ziua nunții, își vor întări caracterele și căsnicia.

„Când privești nunta dinafară, toate îți par miere și lapte, toate îți surâd. Când te apropii însă, ai să vezi câte clipe grele ascunde”.

Viața în singurătate nu este mai ușoară. De aceea a zis Dumnezeu la început: „Nu este bine să fie omul singur”, și i-a creat femeie pe măsura lui.

„De aceea i-a pus alături un tovarăș, un ajutor pentru toate împrejurările vieții, mai cu seamă pentru luptele credinței, căci pentru a-ți putea ține credința, trebuie să suferi mult”.

Așa trebuie privit partenerul de viață, ca pe un dar de la Dumnezeu, ca pe un ajutor, pentru a trece mai ușor marea vieții.

„Dumnezeu trimite Harul Său tuturor, însă numai atunci când suntem noi dispuși să răbdăm și să suferim. Unii îndată ce dau de greu, dau bir cu fugiții. Uită și de Dumnezeu și de Biserică. Dar credința, Dumnezeu, Biserica, nu sunt cămașa pe care o lepădăm îndată ce ne-au cuprins sudorile”.

Înțelegem așadar că nunta aduce atât bucurii, cât și necazuri și încercări.

Dar ori de câte ori simțim că crucea căsnicie este grea, trebuie să ne aducem aminte că Dumnezeu este cu noi.

„El va ridica crucea ta. El te va încununa”.

_______________________

Sursă: Arhimandrit Emilian Simonopetritul, Aghios Minas, periodicul mitropoliei Kastoriei, nr. 41/20: http://altarulcredintei.md/nunta-este-o-mare-intinsa-care-nu-stii-ce-ti-scoate-in-cale/

Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

loading...

    Adaugă comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.