RUGĂCIUNE scurtă pentru omul „modern”

Omul este dintotdeauna supus ispitelor și patimilor, viciilor cu care trebuie să lupte pentru a deveni liber.

Cu toate acestea, societatea modernă în care trăim astăzi îngreunează și mai mult rezistența în fața încercărilor.

Pentru aceste timpuri, mai mult ca oricând, este nevoie de multă rugăciune. Iar cea mai potrivită rugăciune pentru omul de azi este rugăciunea minții, sau rugăciunea inimii.

Părintele Sofian Boghiu spunea foarte frumos:

„Pentru viața modernă, parcă Dumnezeu a rânduit această rugăciune scurtă: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!”, sau măcar limita rezumatului acesteia: „Iisuse, miluiește-mă!”

Această rugăciune este atât de scurtă și de profundă încât poate fi rostită în orice clipă, în orice loc, fără a ne răpi din timpul alocat activităților zilnice.

„Oricât de grăbiți am fi în viața aceasta de toate zilele, putem spune totuși din când în când „Iisuse, miluiește-mă”.

Dacă oamenii ar ști cât de mult bine le face această pomenire a numelui lui Dumnezeu și această chemare sfântă, s-ar strădui să o rostească neîncetat.

„Strădania noastră sinceră și statornică prin chemarea deasă a numelui Domnului ne este de mare folos. Prin această rugăciune – slăbănoagă așa cum este ea – dobândim simțul prezenței lui Dumnezeu în viața noastră”.

Iar o viață plină de prezența lui Dumnezeu înseamnă o viață mai liniștită și mai împlinită.

Părintele Gheorghe Calciu spunea că „numele lui Iisus este dulce la rostit, izgonește demonii și aduce îngerii înapoi, iar în inimă și în minte aduce blândețea purtării față de ceilalți”.

Cel care se roagă se împărtășește de harul și de ajutorul lui Dumnezeu și tot ceea ce face se sfințește.

Rugăciunea ne luminează mintea, ne arată cele mai bune soluții la problemele zilnice, ne înțelepțește, ne povățuiește, ne apără de primejdii și de căderea în păcate cumplite.

„Ea ne ajută să simțim că bucuriile cerești sunt infinit mai mari și mai frumoase decât bucuriile pământești”.

Totodată, această rugăciune exprimă o pocăință profundă, o recunoaștere a stării de neputință în care ne aflăm fără ajutorul lui Dumnezeu. Ea aduce smerirea cugetului și sălășluirea Duhului Sfânt în suflet. 

_____________________________

Surse:

1. Arhimandrit Sofian Boghiu, Revista „Cuvinte către tineri”, Nr. II, 2009, Mănăstirea Putna: https://www.urcusspreinviere.ro/1299/rugaciune-pentru-vremea-de-acum/

2. Părintele Gheorghe Calciu, Cuvinte vii, ediție îngrijită la Mănăstirea Diaconești, Editura Bonifaciu, 2009, pp. 25-26: https://doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/doamne-nu-ma-lasa