Maica Domnului este tot timpul lângă noi. Când o căutăm din inimă, ea este nelipsită – Starețul Tadei
Încă de când viețuia pe pământ, Maica Domnului s-a arătat apropiată oamenilor în necazuri.
Vedem acest lucru la nunta din Cana Galileii, când mijlocește înaintea Fiului ei pentru mirii care rămăseseră fără vin.
Este prima minune săvârșită de Mântuitorul. Deși nu avea în plan să facă aceasta, căci încă nu sosise ceasul Lui, săvârșește minunea la cererea Maicii Sale.
Acest lucru ne arată că în ciuda planurilor Sale, Mântuitorul ascultă de Preacurata Lui Maică și împlinește rugăciunile ei pentru oameni.
Cu atât mai mult se roagă ea acum, când stă alături de Fiul ei și necontenit face rugăciuni pentru cei care îi cer ajutorul.
Starețul Tadei de la Mănăstirea Vitovnița (Serbia) spunea foarte frumos că „Preasfânta Maică se roagă neîncetat pentru noi și este neîncetat lângă noi.
Ori de câte ori o căutăm din inimă pe Preasfânta Maică, ea este nelipsită. Ea singură, după Domnul, este apărătoarea neamului nostru”.
Asemenea Fiului ei, ea dorește mântuirea tuturor oamenilor.
Prin rugăciunile ei smerite și pline de iubire, ea îmblânzește pe Dreptul Judecător și se pune chezașă pentru mântuirea celor păcătoși care se pocăiesc.
„O, câte biserici sunt închinate Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pe fața pământului!
Ce mulțime de izvoare tămăduitoare, la care oamenii dobândesc multă vindecare – acolo unde s-a arătat Maica Domnului și a binecuvântat acele izvoare spre vindecarea bolnavilor și a celor sănătoși!”
Deși s-a arătat de atâtea ori grabnică ajutătoare și mijlocitoare tare pentru noi, uităm să-i cerem ajutorul când ajungem la necaz sau să îi aducem laudă și mulțumire pentru binefacerile ei.
„Ea este neîncetat și necontenit cu noi – dar noi o uităm. Vedeți și voi că aici pe pământ putem fi părăsiți de rudele cele mai apropiate.
Cu toții avem slăbiciune noastre, și adesea îi vătămăm și pe cei din neamul nostru, ca să nu mai vorbim despre ceilalți. Iar aceștia pot, din pricina nestatorniciei noastre, să ne disprețuiască și să ne respingă, sau ne pot ierta – dar sunt, cu toate acestea, mâhniți.
Însă Domnul și Preasfânta Sa Maică? O, cât de mult îi întristăm – prin nestatornicia noastră,aici pe pământ, în viață – pe Domnul și pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu… Dar atunci când cădem către ei din inimă, ne iartă toate!”
Nici rudeniile noastre nu sunt atât de aproape de noi și iubitoare precum este Maica Domnului.
Ea se poartă cu noi ca o mamă față de fii, și este mai lesne iertătoare decât cei din familia noastră sau din jurul nostru.
_________________________
Sursă: Starețul Tadei de la Mănăstirea Vitovnița, Cum îți sunt gândurile, așa îți este și viața, Editura Predania, București, 2006, p. 133