Rugăciunea de dimineață a Sfântului Serafim de Sarov

Îndată ce ne trezim din somn și pășim încet spre zorii unei noi zile, se cuvine să ne înălțăm mintea cu recunoștință la Dumnezeu și să-I aducem slavă și mulțumire pentru darul vieții.

Sfinții Părinți spun că primul gând după trezirea din somn trebuie să fie îndreptat spre Dumnezeu. Primele mișcări ale inimii și ale trupului trebuie de asemenea să I le închinăm lui Dumnezeu.

Sfântul Serafim de Sarov

Rugăciunea de dimineață este cea mai importantă pentru oamenii din lume, pentru că ea așază temelia unei zilei bune și asigură reușita în toate planurile vieții.

„Sculându-se din somn, orice creștin să se îngrădească de îndată cu semnul Sfintei Cruci, și stând în genunchi în fața icoanelor, să zică această mântuitoare rugăciune, pe care Însuși Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos a dat-o sfinților Săi ucenici: „Tatăl nostru…” de trei ori până la sfârșit”.

După aceea, se cuvine a rosti o scurtă rugăciune și către Maica Domnului, către care să zicem: „Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te! Ceea ce ești plină de har, Marie, Domnul este tine. Binecuvântată ești tu între femei, și binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre”.

Și această rugăciune trebuie spusă de trei ori, și poate fi însoțită de închinăciuni sau de metanii. Iar la final, Sfântul Serafim recomandă rostirea Crezului.

„Săvârșind această rânduială de dimineață, fiecare creștin, de orice neam și stare ar fi el, bărbat sau femeie, poate să meargă cu pace la lucrul său, la care este rânduit sau chemat”.

Iar dacă locul în care ne aflăm este potrivnic rugăciunii, putem să rostim rugăciuni mai scurte, care să ne mențină mintea trează și inima caldă.

„Când se va întâmpla ca acolo unde lucrezi să fie mai multă lume care-ți tulbură liniștea rugăciunii, atunci zi în minte numai atât: „Doamne miluiește”, continuând așa până la vremea prânzului. Iar înaintea prânzului să mai săvârșești o dată aceeași rânduială de dimineață, cum s-a arătat mai sus”.

După prânz, îndeplinind iarăși lucrul tău, zi de asemenea încet: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul”, continuând așa până la vremea somnului”.

Iar seara, înainte de culcare, putem repeta încă o dată aceeași rânduială de dimineață. Și însemnându-ne cu semnul Sfintei Cruci, ne putem culca în pace.

Această mică pravilă de rugăciune nu este grea, nici foarte solicitantă, și o poate săvârși orice om din lume. Îndeplinind-o cu râvnă și cu smerenie, orice creștin poate afla în ea scut împotriva ispitelor și a necazurilor.

Rugăciunea „Tatăl nostru” ne-a fost dată ca model de Însuși Domnul Hristos. Rugăciunea către Maica Domnului ne-a fost dată din cer tot ca model, de Arhanghelul Gavriil, iar Crezul cuprinde toate dogmele credinței noastre creștine.

Pe lângă aceste trei rugăciuni de bază, cei care au mai mult timp pot adăuga și alte rugăciuni și citiri, precum acatiste, paraclise, canoane, psalmi sau citire din Sfânta Scriptură și scrieri ale Sfinților Părinți.

„Dacă cineva nu are vreme să zică nici această scurtă rânduială, din cauza prea multor ocupații însemnate, sau nu dispune singur de timpul său, atunci poate, învățând pe de rost cele trei rugăciuni, să le zică cu gândul în vremea lucrului și chiar dacă ne aflăm în pat, încredințându-se, după cuvântul Scripturii, că tot cel ce cheamă numele Domnului se va mântui” (Fapte 2, 21).

Rugăciunea nu trebuie să se încheie niciodată. Pururea se cuvine să avem mintea și inima la Dumnezeu, și când suntem în drum spre serviciu sau în altă parte, și când lucrăm cu mâinile, și când stăm la masă ori suntem culcați în pat.

În toate împrejurările ne putem ruga cu rugăciunea minții, pe care o practică viețuitorii în mănăstiri, care permanent împletesc munca și lucrul lor cu rugăciunea.

„Iar când mergi pe cale, sau te ocupi cu lucrul undeva, să zici mereu încet, în taina inimii tale: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!”

Cuviosul Dositei de la Pecerska îl îndemna pe Sfântul Serafim să rostească neîncetat această rugăciune către Mântuitorul, zicând:

„Întru aceasta să-ți fie toată strigarea și învățătura ta. Mergând ori șezând, lucrând sau fiind în biserică, acest strigăt să fie necontenit în gura și în inima ta.

Cu dânsul vei afla liniștea lăuntrică, vei dobândi curăția sufletească și trupească și se va sălășlui întru tine Duhul Sfânt, Vistierul tuturor bunătăților, care va călăuzi pașii vieții tale spre sfințenie și spre toată evlavia și curăția”.

__________________________________________________________________________________________________________

Sursă: Sfântul Serafim de Sarov, Scurtă pravilă de rugăciune dată de Sfântul Serafim de Sarov: https://sfantulserafimdesarov.wordpress.com/2012/01/11/scurta-pravila-de-rugaciune-data-de-sf-serafim-de-sarov/