Clicky

De aceea este atât suferință în lume, boli și certuri în familie, pentru că am uitat de Dumnezeu – Părintele Cleopa

Oamenii de azi sunt preocupați mai mult de lucrurile materiale, de acumularea de bunuri și de confort decât de lucrurile spirituale. Puțini sunt aceia care se mai îngrijesc de suflet și de mântuirea lor.

„Toți visăm averi, cinste, sănătate și viață fericită. Dar de faptele creștinești, de rugăciune, de iertare, de pocăință și de Dumnezeu aproape toți uităm”.

Motivul pentru care pătimim atâtea necazuri, divorțuri și boli este îndepărtarea de Dumnezeu și de Biserică.

„De aceea este în lume atâta suferință și sunt atâtea boli și certuri în familie, pentru că am uitat de Dumnezeu. Am uitat de poruncile Lui, de dragostea Lui, de Biserica Lui, de mântuitoarele învățături ale Sfintei Evanghelii, punând nădejdea numai în mâinile, în mintea și în mândria noastră”.

Așa se explică de ce mulți oameni sunt atât de tulburați, agitați și veșnic nemulțumiți. Este cu neputință să ne găsim pacea și liniștea sufletească departe de Biserică, departe de rugăciune și de Dumnezeu.

Ce folos au cei care se ostenesc pentru bunăstare și acumularea de bunuri dacă nu își pot liniști cu nimic sufletul?

„Mulți creștini nu au adevărata pace și mulțumire sufletească. În zadar alergăm fără rost după lucruri nefolositoare care pier odată cu noi”.

Unii sunt atât de împovărați de grijile acestei vieți încât suferă de insomnie și nici odihnă trupească nu află.

„Uneori nici somn nu avem, nici sfintele sărbători nu le mai ținem, nici la biserică nu găsim timp să mergem, nici acasă nu ne rugăm, nici cărți sfinte nu citim, nici pe cei bolnavi nu-i cercetăm, nici de moartea grabnică și de judecata lui Dumnezeu nu ne mai aducem aminte. Toți dorim cât mai multe”.

Iată pricina pentru care există atât de multă suferință în lume. Nu mai păzim poruncile lui Dumnezeu și de aceea atât de multe familii se destramă și atât de multe rele se întâmplă în jurul nostru. Un singur lucru trebuie să facem dacă vrem să ne fie bine.

„Să ne întoarcem din nou la Dumnezeu, la rugăciune, la lucrarea faptelor bune. Dumnezeu ne așteaptă. Să nu ne mai mândrim cu mintea noastră, să nu ne mai punem nădejdea în mâinile noastre, nici în viața aceasta trecătoare. Ci numai în Dumnezeu să credem”.

Să ne silim a lucra nu numai pentru cele pieritoare ci mai ales pentru cele veșnice. Să nu ne lenevim la rugăciune și la faptele cele bune, căci ele ne aduc mântuirea.

„În toate cele bune să fim întâi. Și la lucrul mâinilor și la biserică și la milostenie și la post și la rugăciune”.

Iar celor care se plâng că nu au timp să se roage sau nu pot împăca cele spirituale cu cele necesare vieții, Părintele Cleopa le dă acest sfat:

„Cu mâinile să lucrăm, dar cu mintea să ne rugăm. Cu picioarele să călătorim pe calea vieții, dar cu limba să lăudăm pe Dumnezeu și să dăm sfaturi duhovnicești. Să creștem copiii în frica de Dumnezeu”.

Să fim cu luare aminte la viața noastră, să trăim cu mai multă răspundere față de sufletul nemuritor pe care Dumnezeu ni l-a dat pentru a spori în virtuți.

„Să nu ne biruim nici de mândria hainelor, nici de laudele sau ocara oamenilor, nici de beție sau cumplita desfrânare sau de mulțimea grijilor pământești care stăpânesc astăzi toată lumea.

De vom face așa, vom duce aici viață liniștită, vom avea timp mai mult de rugăciune, și vom fi fericiți și pe pământ și în cer”.

_______________________________________________________________________________________________________

Sursă: Arhimandrit Cleopa Ilie, Predici la duminicile de peste an, Editura Mănăstirea Sihăstria

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

Răspunde corect la următoare operație aritmetică *