Rugăciune de tămăduire către Maica Domnului

Asemenea altor Sfinți Părinți care au viețuit în mare asceză și nevoință duhovnicească pentru a se elibera de patimi și a deveni vase cinstite ale Sfântului Duh, Sfântul Teofan Zăvorâtul se adresa cu multă nădejde Maicii Domnului.

Ea s-a arătat mare acoperitoare și ajutătoare a celor osteniți din pricina postului, a rugăciunii necontenite și a altor aspre osteneli duhovnicești.

Rugăciunile Sfinților nu sunt deloc formale sau „elegante”, ci au o profunzime copleșitoare, caracteristică celor care s-au cunoscut pe ei înșiși și s-au văzut în lumina lui Dumnezeu, care scoate la iveală cele mai mici și tainice mișcări pătimașe ale minții, sufletului și trupului.

De aceea rugile lor sunt pline de umilință și cuvinte de auto-învinuire și auto-defăimare. Ele aduc cititorul într-o stare autentică de smerenie și rușinare înaintea bunătății și milei lui Dumnezeu.

 

 

Rugăciune către Maica Domnului a Sfântului Teofan Zăvorâtul

Fecioară Stăpână de Dumnezeu Născătoare, Preabinecuvântată și cu dar dăruită! Pleacă urechea ta și auzi graiurile mele, cele rostite de gura mea spurcată și necurată. Nu mă trece cu vederea pe mine, sărmanul, nu mă lăsa să pier până în sfârșit pe mine, nevrednicul robul tău, ci folosește rugăciunile tale de Maică și tămăduiește sufletul meu ticălos, care e zdrobit fără milă de viclenele mele patimi. Vrăjmașul cel rău, strivindu-l cu păcatele iubirii de plăceri, l-a călcat în picioare.

Drept aceea, plin de toată rușinea, nu cutez și nu am obraz să cer de la Dumnezeul meu Cel Iubitor de oameni iertare pentru mulțimea păcatelor mele și tămăduire pentru rănile mele nevindecate, fiindcă mi-am spurcat templul trupului, prin poftele mele netrebnice am vârât în el o mulțime de spurcăciuni și mi-am vătămat toate simțurile cu lucruri neîngăduite.

Așadar, nu îndrăznesc să-mi ridic către cer mâinile spurcate de îndeletnicirile cele rele, ci la îndurările tale nepovestite, întru tot fără de prihană Stăpână, mă arunc eu, săracul și curvarul, că nu am altă scăpare afară de tine, singura mea mângâiere și singurul meu ajutor grabnic.

În tine nădăjduiesc: nu mă părăsi! Plăcute sunt cererile tale înaintea Fiului tău; El Se bucură de mijlocirea ta și împlinește degrabă rugăciunile tale cele pentru noi. Nu mă trece cu vederea pe mine, cel mai sărman dintre oameni, și netrebnicia faptelor mele să nu curme mila ta cea nemăsurată, Născătoare de Dumnezeu!

Primește această cerere a mea nimicnică, și cu rugăciunile tale de Maică fă-o bineplăcută înaintea Fiului și Dumnezeului tău, învrednicindu-mă de Cereasca Împărăție pe mine, cela ce laud și binecuvântez pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh. Amin.

__________________________________________________________________________________________________________

Sursă: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase și rugăciuni scoase din facerile Sfântului Efrem Sirul și așezate după rânduiala Psalmilor lui David, Editura Sophia, București, pp. 75-76

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

Răspunde corect la următoare operație aritmetică *

DESCARCĂ APLICAȚIA Android app on Google Play