Dumnezeu stă tăinuit cu smerenie în spatele lucrărilor Sale, iar omul se MÂNDREȘTE prostește – Sfântul Nicolae Velimirovici

Într-o predică la Botezul Domnului, Sfântul Nicolae Velimirovici ne arată splendoarea smereniei lui Hristos și a modului tainic în care El lucrează mântuirea noastră.

Omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu, și de aceea el trebuie să se străduiască să se asemene cât mai mult cu Creatorul său. Să fie blând, smerit, ascultător, lesne-iertător, îndelung-răbdător, iubitor de oameni.

Sfântul Nicolae Velimirovici

Dumnezeu S-a pogorât din slava cerească, a luat firea noastră, afară de păcat, S-a întrupat în chip de rob și a viețuit între oameni ca să ne arate cum trebuie noi să trăim.

Sfântul Nicolae Velimirovici spune foarte frumos că „Dumnezeu stă tăinuit în spatele lucrărilor Sale, fără să fie văzut ori auzit, așa cum merge un păstor în spatele turmei sale mari”.

Lucrarea tainică a lui Dumnezeu în lume ar trebui să ne rușineze pe noi oamenii, care viețuim cu mândrie și punem toate realizările noastre pe seama propriilor noastre forțe și strădanii.

Omul trebuie să devină „conștient de mândria sa prostească; să nu se dea mare, neavând nici o lucrare bună a sa; să lase faptele să vorbească pentru sine și el să se ascundă în spatele lor”.

Mântuitorul a venit să ne dea pildă de viețuire smerită. A venit în lume fără să-i orbească pe oameni cu strălucirea și Slava sa cerească. S-a născut în peșteră și a fost culcat într-o iesle de dobitoace, astfel încât și „îngerii Săi arătau mai strălucitori și proorocii Săi mai măreți decât El”.

„Când S-a arătat la Iordan, proorocul a atras atenția mai mult decât Stăpânul. Domnul Hristos Își ascundea slava Sa și măreția sub două învelișuri groase: unul era trupul omenesc și celălalt era smerenia. Așa încât oamenii nici nu L-au băgat în seamă, nici nu L-au recunoscut”.

În toate lucrările Sale, Dumnezeu Își arată blândețea, dragostea și negrăita Sa smerenie.

„În întreaga Sa zidire, în cer și pe pământ, Dumnezeu îi învață pe oameni smerenia și ascultarea.

El dă lumină soarelui, și soarele strălucește de parcă ar avea lumina de la sine. El dă glas tunetului Său și vânturilor Sale și acestea se aud, dar El nu se aude. El dă frumusețe munților Săi și pajiștilor Sale și ele strălucesc de frumusețe, ca și cum ar fi de la ele, pe când frumusețea lui Dumnezeu rămâne ascunsă ca o taină.

El dă frumusețe și mireasmă florilor câmpului, și acestea o răspândesc în jurul lor ca și cum ar fi de la ele. El dă putere fiecărei făpturi și fiecare făptură se împodobește în fața celorlalte, fălindu-se cu puterea, ca și cum ar fi a sa, pe când puterea nemăsurată a lui Dumnezeu nici nu se împodobește, nici nu caută a fi băgată în seamă.

El dă minte din mintea Sa oamenilor, și oamenii cugetă și gândesc ca și cum ar fi cu mințile lor. Așa ne învață Dumnezeu smerenia”.

Întreaga viață pământească a Mântuitorului, de la naștere și până la moartea pe cruce a fost în deplină ascultare față de Părintele ceresc. Aceasta trebuie să fie și viețuirea noastră.

_________________________________________________________________________________________________________

Sursă: Sfântul Nicolae Velimirovici, Predici, Editura Sophia, București: http://www.cuvantul-ortodox.ro/botezul-domnului-predica-sfantului-nicolae-velimirovici-smerenia-lui-dumnezeu/

Citeşte mai multe despre:

Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

loading...

1 comentariu

  1. Doamne ajuta toate cele scrise sint adevarate

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.