„Dacă vrei să păstrezi pacea sufletească, evită să-i judeci pe ceilalți” – Sfântul Serafim de Sarov
„Scopul vieții noastre este dobândirea Duhului Sfânt”, spunea Sfântul Serafim de Sarov (1759 – 1833). Cel ce are pe Sfântul Duh locuind în inima lui este blând, pașnic, smerit, iubitor de oameni și plin de bunătate.
El nu este în stare de nici un rău, nici măcar cu gândul. Toată ființa lui este luminată, inima lui este curată, iar mintea lui nu gândește răul, ci pe toate le vede bune.
Această stare de pace se dobândește prin multă trudă, și se păstrează și mai greu. Pacea este o virtute pe care o primesc cei care s-au ostenit mult în viața duhovnicească, lucrând la despătimirea sufletului.
Pentru ca pacea să se sălășluiască în inima omului, acesta trebuie să lupte cu propriile sale patimi, adânc înrădăcinate: răutate, mânie, mândrie, trufie, orgoliu, iubire de sine, tendința de a judeca și cleveti pe alții, dorința de a fi văzut, apreciat, iubit.
„Pacea sufletească se obține prin dureri. Virtutea nu e o pară pe care s-o înghiți dintr-o dată. Căci nu este ușor ca cineva să biruiască deșertăciunile acestei lumi. Un om devine smerit, sigur și încercat, numai după ce, cu ajutorul rugăciunii, suportă numeroasele ispite ce-i vin fără voia lui.„
Viața pe pământ este grea, plină de scârbe și necazuri, pentru unii mai mult, pentru alții mai puțin. Însă Dumnezeu ne arată o cale prin care putem afla odihnă sufletească întreolaltă. El ne-a poruncit, prin sfinții apostoli, să ne purtăm sarcinile unii altora, împlinind astfel legea iubirii.
„Însuși Domnul Iisus Hristos ne dă această pruncă, de a ne iubi unul pe altul și consolându-ne între cu această dragoste frățească, să ne ușurăm calea cea dureroasă și îngustă a călătoriei noastre către patria cerească”.
Pacea sufletului se păstrează prin curăția inimii, prin nejudecarea aproapelui. Trebuie să evităm cu orice preț să-i judecăm pe ceilalți. „Neosândirea fratelui și tăcerea păzesc pacea sufletului”.
„Totdeauna să te cercetezi pe tine însuți, să vezi dacă te afli în Duhul lui Dumnezeu sau nu.„
Cel care iubește pe toți și se arată binevoitor și dispus mereu să ajute și să fie de folos semenilor, are pace în suflet și simte multă bucurie de la Dumnezeu.
„Dobândește pacea, și mii de oameni din jurul tău se vor mântui. Atunci când un om se află într-o stare de pace a minții, el poate de la sine să le ofere celorlalți lumina necesară luminării rațiunii.”