Rostopasca în doze mari acționează ca și morfina

Așa cum am precizat deja în articolele anterioare, rostopasca este o plantă medicinală redutabilă.

Din cauza potențialului său toxic, cei mai mulți o folosesc doar extern.

Rostopasca in doze mari

Rostopasca în medicina tradițională

Rostopasca are o istorie lungă de utilizare. Era întrebuințată în scop terapeutic în perioada antică.

Primul studiu realizat pe această plantă datează abia din anul 1818.

Cunoscută și sub numele de „negelărița”, rostopasca ajută la vindecarea negilor dacă se aplică sucul din tulpinile ei.

Citește și – Macerat de rostopască pentru negi

În vechime era folosită și pentru combaterea mătreții, a bubelor dulci, a durerilor de picioare sau a umflăturilor.

Ceaiul din tulpinile și florile ei se dădea contra icterului și a altor boli de ficat, a afecțiunilor rinichilor, a tusei și a frigurilor.

Este adevărat că rostopasca poate fi periculoasă dacă este administrată în doze mari. Asta deoarece conține diverși alcaloizi care pot da toxicitate.

În doze mari, rostopasca acționează precum morfina

Dr. Pop atrage atenția că rostopasca se comportă la fel ca și morfina când este administrată în cantități mari.

Efectul sedativ și narcotic este însă mai slab:

• produce o stimulare excesivă a sistemului nervos central
• scade tensiunea arterială
• intensifică respirația
• apare starea de rău

Alcaloizii din rostopască au o acțiune similară papaverinei, dar sunt de 10 ori mai puțin toxici decât aceasta.

Decongestiv hepatic, antimicrobian puternic 

Biochimistul Eugen Giurgiu precizează că rostopasca poate ameliora durerile din zona intestinului și uterului, datorită efectului relaxant asupra musculaturii netede a vaselor sangvine aferente.

Cercetătorul menționează efectele sale citostatice și antitumorale.

O consideră un remediu hepatic puternic.

Citește și – Rostopasca – panaceul care combate toate infecțiile ficatului

Ovidiu Bojor spune că planta are efecte bactericide remarcabile. Combate diverse bacterii, fungi și virusuri (în special virusurile care afectează ficatul).

Teama de a o consuma intern poate fi spulberată prin informarea asupra modului corect de preparare și administrare.

Rostopasca – moduri de administrare

Ceaiul de rostopască se prepară din ½ linguriță de plantă și 1 cană cu apă clocotită. Se lasă 10 minute la infuzat, apoi se strecoară.

Se bea cu înghițituri mici, câte 1 lingură din 3 în 3 ore. Este doza maximă ce trebuie consumată într-o zi.

Sub formă de tinctură, se recomandă 40 de picături, de 3 ori pe zi, diluate cu ¼ pahar de apă.

Tinctura se prepară din 50 g de plantă mărunțită și 250 ml de alcool de 70 de grade. După 15 zile de macerare, se strecoară.

Citește și – Care este doza adecvată de rostopască – specialistul în plante dr. Maria Pop

Riscurile consumului de rostopască în doze mari

Dr. Eugen Giurgiu atenționează că în doze mari, undeva la peste 4 g pe zi, rostopasca poate declanșa tuse, spasme digestive, gastroenterită sau tulburări respiratorii.

Unele persoane pot experimenta simptome mai grave, precum paralizie temporară sau probleme cardiace.

Există și cazuri (persoane cu o sensibilitate aparte) când rostopasca afectează ficatul, putând provoca inclusiv hepatită.

Ca măsură de precauție, planta se va consuma inițial în doze mici. Dacă organismul nu reacționează negativ, se poate mări cantitatea, până la doza indicată pe zi.

Surse articol:

1. Maria Treben, Rostopasca, Sănătate din Farmacia Domnului, Editura Hungalibri, Miercurea-Ciuc, 2007, p. 53
2. Ovidiu Bojor, Rostopasca, Ghidul Plantelor Medicinale și Aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, 2003, București, pp. 199-200: https://floarealbastrasoroca.files.wordpress.com/2013/09/ghidul-plantelor-medicinale-si-aromatice-de-la-a-la-z.pdf
3. Eugen Giurgiu, Rostopasca, Cele mai folosite 17 plante pentru vindecare, Editura Meteor Press, 2019, pp. 178-182