Nevroze, supărări, eşecuri – tratamente naturiste

Nevrozele sunt tulburări psihice care pot să apară în urma unor suprasolicitări ale sistemului nervos. De multe ori, acestea sunt declanşate de factori negativi de viaţă, cum sunt supărările puternice, şocurile emoţionale sau efortul mare intelectual.

Starea vremii

O influenţă deosebită asupra stării noastre psihice o au anotimpurile. S-a demonstrat că temperatura şi luminozitatea naturală influenţează producerea unor hormoni esenţiali pentru sănătatea noastră fizică şi psihică. De pildă, în anotimpul rece, când domină întunericul şi frigul, creierul nostru produce mai multă melatonină, un hormon responsabil de ritmul somn-veghe. De aceea în anotimpurile reci suntem biruiţi de o stare cu tendinţă de oboseală permanentă.

În anotimpul cald, zilele sunt lungi, călduroase şi luminoase, şi atunci se intensifică producţia de noradrenalină, serotonină şi dopamină, hormoni care dau o stare de voioşie şi în general de bună dispoziţie. Pe lângă soare şi lumină, dispoziţia poate fi îmbunătăţită şi cu ajutorul meditaţiei, muzicii, culorilor, aromelor – folosind uleiuri aromatice care au legătură cu subconştientul nostru.

Lipsa de magneziu

Specialiştii în domeniu au o mulţime de recomandări pentru cei afectaţi de nevroze şi alte afecţiuni care apar pe fond  psihic. Aceştia au observat de pildă că lipsa de magneziu este unul din factorii care declanşează şi agravează stările de nervozitate şi iritabilitate psihică. Cu cât este mai scăzut nivelul de magneziu, cu atât suntem mai vulnerabili la stres şi stări depresive.

Se recomandă în acest sens consumul de alimente bogate în acest mineral. Poţi lua magneziu chiar din fructe dulci, plăcute şi aromate la gust: căpşune, vişine, afine, zmeură sau prune. Nutriţioniştii recomandă de asemenea preparate pe bază de arpacaş şi sfeclă rooşie. Ar fi ideal ca în salatele de crudităţi şi verdeţuri să se adauge nuci sau boabe de porumb.

• Cataplasme cu argilă călduţe aplicate pe ceafă, frunte şi pe coloană vertebrală. Timp de o lună, pe nemâncate, alternaţi apă de argilă cu maceraţie de ou cu lămâie, fiecare în câte o zi diferită.

• Ceaiuri. Se recomandă mai ales infuzia de conuri de hamei, decoctul din seminţe de mărar, infuzie din frunze de mărar, administrată seara, ceai din talpa-gâştei şi flori de tei, infuzie sedativă din levănţică, păducel i cătină, decoct de roiniţă, iarba stupului şi vârfuri de urzici.

• Macerat de flori de sânziene galbene asociate cu talpa-gâştei. Sânzienele se pot asocia cu sulfină – în cazuri de isterie, sau cu seminţe de angelică – în cazuri de depresie. Maceratul durează 8 ore şi se face din 4-6 linguri de plantă la un litru de apă. Din macerat se beau 3 căni pe zi, pe stomacul gol.

• Băi cu tărâţe. Se adaugă 1,5 kg de tărâţe la o cadă de apă caldă. Tărâţele se macerează în apă rece, apoi se fierb în 2-3 clocote. Se rcomandă şi la răni sau arsuri.

• Băile şi masajele cu ingrediente plăcut mirositoare precum uleiurile eterice din plante sau fructe de asemenea destind şi induc buna dispoziţie.

• Remediu antistres. Pentru tratarea insomniei, stresului, nevrozelor şi agitaţiei psihomotorie, se recomandă un amestec din passiflora, ginseng şi cătină.