Ceaiul de levănțică ajută în migrene, cefalee, anxietate, balonare, tulburări cardiace cu substrat nervos

Lavanda (Lavandula angustifolia) – alintată la noi și cu numele de „livănțică” sau „levănțică” – este o plantă importantă pentru sistemul nervos.

În scop terapeutic se folosesc florile sau inflorescențele, care se culeg în prima parte a zilei, pentru a beneficia

Ceaiul de levantica - migrene, cefalee, anxietate, balonare, tulburari cardiace cu substrat nervos

Ceaiul de levantica – migrene, cefalee, anxietate, balonare, tulburari cardiace cu substrat nervos: Freepik.com

Levănțica în medicina tradițională

Levănțica conține ulei volatil bogat în compuși cu puternice efecte antiseptice, antispastice și calmante nervoase.

Este folosită în medicina tradițională în mod special pentru tulburările nervoase și neurologice, pentru infecții și dureri. Ajută în anxietate, insomnie și afecțiuni nervoase cu substrat nervos.

Este de asemenea un bun agent carminativ și colagog. Datorită acestor acțiuni, reduce balonarea abdominală și calmează tulburările digestive.

Lavanda mărește diureza și secrețiile biliare, fiind utilă în bolile de rinichi și respectiv în afecțiunile hepatice.

Îmbunătățește somnul și starea de spirit 

Cercetările științifice au arătat că ceaiul de levănțică și aromaterapia cu ulei esențial de lavandă îmbunătățesc somnul la femei după naștere.

Un studiu clinic apărut în 2020 în jurnalul „Complementary Therapies in Medicine” a raportat că lavanda atenuează stările de depresie și anxietate la vârstnici.

Cei 60 de participanți au fost împărțiți în mod aleatoriu în două grupuri. Grupul de intervenție a primit câte 2 căni de ceai de lavandă pe zi, una dimineața și una seara, timp de 2 săptămâni. Grupul de control a primit un placebo. Ceaiul a fost preparat din pliculețe de lavandă de 2 g.

Reduce anxietatea, depresia și stresul

Rezultatele sugerează că această plantă ajută la stabilizarea stării de spirit sau a dispoziției. Cei care au băut ceai de lavandă au avut scoruri mai mici de depresie și anxietate.

Autorii au concluzionat că levănțica poate fi utilizată ca tratament alternativ, fiind un anxiolitic și antidepresiv natural, ieftin și accesibil.

Lavanda acționează atât la nivel psihic (asupra neurotransmițătorilor), cât și fizic. Parfumul ei activează celulele nervoase olfactorii, producând o stimulare a sistemului limbic (cu rol în emoții, comportament și memorie).

O recenzie sistematică a dezvăluit că levănțica reduce semnificativ stresul, mai ales la studenți.

Levănțica are de asemenea proprietăți antiinflamatoare, antioxidante, antispasmodice, insecticide, antimicrobiene și antifungice.

Extractele de lavandă contribuie la prevenirea demenței și a cancerului.

Cum se prepară ceaiul de levănțică – rețetă

Ingrediente

  • 1-2 lingurițe de flori
  • 250 ml de apă clocotită

Mod de preparare

Lavanda se lasă la infuzat în apa clocotită timp de 15 minute. Se administrează câte 2-3 căni de ceai pe zi.

Indicații terapeutice

Ceaiul de lavandă poate fi administrat intern în următoarele cazuri:

  • migrene
  • cefalee
  • afecțiuni cardiace pe fond nervos
  • anxietate
  • tuse convulsivă
  • laringită
  • afecțiuni respiratorii
  • balonare
  • hepatită cronică
  • dischinezie hipotonă
  • dischinezie atonă
  • reumatism
  • boli de rinichi

Moduri de utilizare

În afecțiunile urinare și febră se beau 2 căni de ceai de lavandă pe zi, preparat din 3 lingurițe de flori și 250 ml de apă clocotită.

Contra tusei, gripei și afecțiunilor respiratorii, lavanda se asociază cu soc, limba mielului și trei frați pătați.

Ceaiul de levănțică poate fi adăugat și în apa de baie, contra nevrozelor și stresului. Se pune un pumn de flori la infuzat într-un litru de apă clocotită. Se lasă la infuzat jumătate de oră, apoi se strecoară și se toarnă în cadă.

Se fac 15-20 de băi consecutiv, de 2-3 ori pe an.

Lavanda ajută și la cicatrizarea rănilor. Se prepară o infuzie dintr-o lingură de flori și 1 cană de apă clocotită. După 20 de minute, se strecoară și se fac spălături sau băi locale.

Articole similare

Pe site-ul nostru puteți găsi și alte articole utile despre lavandă:

Tratamente cu lavandă pentru tristețe, anxietate, iritabilitate, insomnie, vertij
Oțetul de lavandă – util în migrene, insomnie, răceală și febră (cum să îl faci în casă)
De ce e bine să avem în casă o sticluță cu ulei  esențial de lavandă
Lavanda  este mai eficientă decât Clotrimazol în tratarea infecțiilor vaginale

Surse articol:

1. Drugs and Lactation Database (LactMed®) [Internet]. Bethesda (MD): National Institute of Child Health and Human Development; 2006–. Lavender. 2022 Feb 20. PMID: 30000925.
2. Mohammad-Rafi Bazrafshan, Mozhgan Jokar, Nasrin Shokrpour, Hamed Delam, The effect of lavender herbal tea on the anxiety and depression of the elderly: A randomized clinical trial, Complementary Therapies in Medicine, Volume 50, 2020, 102393, ISSN 0965-2299: https://doi.org/10.1016/j.ctim.2020.102393. (https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0965229919316292)
3. Ez zoubi, Y., Bousta, D. & Farah, A. A Phytopharmacological review of a Mediterranean plant: Lavandula stoechasClin Phytosci 6, 9 (2020). https://doi.org/10.1186/s40816-019-0142-y
4. Khan SU, Hamza B, Mir RH, Fatima K, Malik F. Lavender plant: Farming and Health benefits. Curr Mol Med. 2023 May 18. doi: 10.2174/1566524023666230518114027. Epub ahead of print. PMID: 37202896.
5. Ghavami T, Kazeminia M, Rajati F. The effect of lavender on stress in individuals: A systematic review and meta-analysis. Complement Ther Med. 2022 Sep;68:102832. doi: 10.1016/j.ctim.2022.102832. Epub 2022 Apr 13. PMID: 35429599.
6. Sfatul Medicului, Sistem limbic: Ghavami T, Kazeminia M, Rajati F. The effect of lavender on stress in individuals: A systematic review and meta-analysis. Complement Ther Med. 2022 Sep;68:102832. doi: 10.1016/j.ctim.2022.102832. Epub 2022 Apr 13. PMID: 35429599.
7. Dumitru Răducanu, Ștefan Mocanu, Levănțica, Plantele Medicinale, Tezaur Natural în Terapeutică, Editura Militară, București, 1986, pp. 96-97
8. Prof. dr. Constantin Pârvu, Levănțică, Universul Plantelor, Mică Enciclopedie, București, 2000, pp. 328-329

Citeşte mai multe despre:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.