Ienupărul elimină surplusul de apă din țesuturi, reduce greutatea, dezumflă mâinile și picioarele umflate
√ Bazat pe studii științifice
Ienupărul are o eficiență impresionantă în eliminarea excesului de apă din corp.
Este unul din cele mai bune remedii ale naturii pentru afecțiuni renale și articulare, calculi, retenție de lichid în țesuturi și obezitate. Aceste beneficii se datorează efectului diuretic puternic.
Ienupărul – descriere și proprietăți
Ienupărul (Juniperus communis) este un arbust foarte aromatc, veșnic-verde.
Potențialul său terapeutic este confirmat de numeroase studii. El se datorează în mod deosebit conținutului de uleiuri volatile, antioxidanți (catechine, flavonoide, taninuri), alcaloizi, reșine și acizi organici.
Fructele de ienupăr au proprietăți diuretice, anti-diabetice, anti-artritice, antiseptice, hepatoprotectoare, neuroprotectoare, antibacteriene, analgezice.
Sunt utile inclusiv în bolile autoimune.
Uleiul esențial și extractele din ienupăr au demonstrat activități antibacteriene, antivirale și antifungice.
Potrivit studiilor recente pe animale, boabele de ienupăr combat inflamațiile și cancerul, scad grăsimile și glicemia din sânge.
Datorită efectelor antioxidante puternice, ienupărul ar putea fi folosit la conservarea și creșterea valabilității produselor din carne.
Poate nu în mod întâmplător fructele uscate de ienupăr sunt întrebuințate în scop culinar. Se adaugă în supe, sosuri, tocănițe și murături, dar și băuturi, precum bere sau gin.
Uleiul esențial din fructe este foarte aromat. Are efecte energizante și este recomandat persoanelor obosite sau afectate de slăbiciune generală.
Ienupărul în medicina tradițională românească
În ceea ce privește utilizările lor în medicina tradițională din România, oamenii de știință notează administrarea lor sub formă de infuzie sau tinctură.
Preparatele din ienupăr au efect diuretic, antiseptic urinar, antiinflamator, emenagog, sudorific, carminativ și digestiv.
Fructele erau folosite în tratamentul hemoroizilor și tuberculozei infantile. Părțile aeriene în cistitele acute și cronice, albuminurie, catar vezical, leucoree și amenoree.
Iar scoarța în tuse, astm, gonoree, blenoree pulmonară, artrită, afecțiuni respiratorii, abdomonale, renale și vezicale, diabet și boli de piele.
Ienupărul – un diuretic redutabil
Ienupărul este un diuretic confirmat științific. Studiile au confirmat că mărește cantitatea de urină eliminată și combate infecțiile la nivelul tractului urinar.
Acțiunea diuretică se datorează conținutului de terpinol-4-oil – care stimulează rinichii, și compușilor hidrofilici – care măresc rata de filtrare a rinichilor.
Efectul de stimulare a diurezei este vizibil din a doua zi de administrare. Cea mai eficientă formă de administrare este extractul apos.
Spre deosebire de diureticele de sinteză, ienupărul elimină doar apa din corp, nu și electroliții.
Leac pentru retenție de apă, mâini și picioarele umflate
Contra retenției de lichide în țesuturi, se poate folosi tinctura de ienupăr. Are un efect mult mai rapid și pronunțat.
Se poate administra câte 1 linguriță, de 3 ori pe zi, diluate cu puțină apă.
După câteva zile de cură, se dezumflă ochii, pielea, mâinile și picioarele.
Tratamentul cu tinctură de ienupăr este indicat persoanelor cu o greutate excesivă.
Persoanele supraponderale suferă de regulă de retenție de lichide.
Prin eliminarea surplusului de apă, se pot pierde 1-3 kg pe săptămână.
Citește și – IENUPĂRUL – unul din cele mai puternice remedii pentru afecțiunile renale, retenție de apă și umflături
Cum se face tinctura de ienupăr
Dacă sunteți un bun cunoscută al plantelor medicinale și aveți posibilitatea să recoltați singuri boabele de ienupăr, puteți prepara tinctura la domiciliu.
În caz contrar, o puteți procura de la magazinele naturiste.
Ienupărul nu este cea mai accesibilă plantă medicinală. Crește cu precădere în zonele de munte și sub munte. La poalele Munților Făgăraș veți găsi cu suguranță.
Crengile trebuie scuturate (pe nailon sau pături întinse în jurul arbustului), deoarece bobele sunt foarte mici și nu pot fi culese direct cu mâna din cauza acelor de pe frunze.
Trebuie să purtați mănuși groase în momentul recoltării.
Fructele odată culese se aleg de impurități și alte materiale vegetale. Se lasă la uscat, apoi se depozitează pentru uz ulterior.
Pentru prepararea tincturii, se macină 20 de grame de fructe uscate prin râșnița de cafea. Pulberea obținută se pune într-un borcan.
Se toarnă peste ea 200 ml de alcool de 40 de grade și se lasă la macerat minim 2 săptămâni.
Se strecoară și se păstrează în sticluțe închise la culoare.
Se administrează conform indicațiilor de mai sus.
Citește și – Tinctura de ienupăr combate obezitatea și infecțiile genito-renale
Contraindicații la ienupăr
Administrată în mod excesiv sau pe termen lung, planta poate irita rinichii, mai ales când tractul urinar este deja inflamat.
Din această cauză, produsele din ienupăr nu sunt recomandate persoanelor cu boli renale grave sau infecții renale.
Doza zilnică recomandată este de maxim 10 grame de ienupăr. Depășirea acestei cantități poate cauza probleme, nu doar la nivel renal, ci și la nivel digestiv și bucale.
Tratamentul cu ienupăr trebuie să dureze maxim 1 lună. Se poate repeta după o pauză de 1 lună.
Ienupărul este contraindicat pe perioada sarcinii și alăptării, precum și cuplurilor care vor să aibă copii.
Asta deoarece planta are efecte anti-fertilitate.
La persoanele cu diabet zaharat sub tratament, ienupărul poate reduce prea mult nivelul de zahăr din sânge.
Planta poate afecta de asemenea nivelul tensiunii arteriale.
Citește și – Cura cu boabe de ienupăr – foarte eficientă în detoxifierea corpului
Surse articol:
1. Rajinder Raina, Pawan K. Verma, Rajinder Peshin, and Harpreet Koura, Potential of Juniperus communis L as a nutraceutical in human and veterinary medicine, Heliyon. 2019 Aug; 5(8): e02376: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6726717
1. Tudor Ilie, Fructele de Ienupăr, Formula As: http://arhiva.formula-as.ro/2009/852/medicina-naturii-44/fructele-de-ienupar-10644