Cimbrișorul – unul din cele mai bune remedii pentru bolile infecțioase
Dr. biolog și cercetător român Virginia Ciocan spune despre cimbrișor că este unul din cele mai bune remedii pentru infecții.
Ajută în toate bolile infecțioase, cu precădere în cele care afectează aparatul respirator.
Cimbrișorul – unul din cele mai bune remedii pentru bolile infecțioase: David Short
Ceaiul de cimbrișor a fost propus și ca adjuvant în infecția cu virusul SARS-CoV-2.
Cuprins
Cimbrișorul crește imunitatea la infecții
Studiile au demonstrat că are efecte bactericide și antiseptice puternice, în special uleiul volatil bogat în carvacrol pe care îl conține.
Cimbrișorul combate infecțiile prin faptul că ridică imunitatea.
Mai precis, această plantă stimulează leucocitoza, adică mărește numărul globulelor albe de sânge.
Leucocitele produc anticorpi care ne apără de bacterii, virusuri, fungi, micobacterii, protozoare.
Ajută în afecțiunile respiratorii
Cimbrișorul este sudorific, diuretic, expectorant și antiseptic.
Cel mai des este recomandat și folosit în tuse, tuse convulsivă, bronșite și astm, datorită acțiunii sale antispasmodice prin care calmează spasmele căilor respiratorii.
Ceaiul de cimbrișor devine și mai eficace împotriva tusei dacă este asociat cu alte plante, precum podbal, unguraș, pătlagină rădăcină de nalbă sau de ciuboțica-cucului.
Poate fi folosit și în afecțiuni respiratorii mai severe, precum emfizem pulmonar, micoză pulmonară sau tuberculoză.
Citește și – Elixir pulmonar antitusiv din cimbrișor, pătlagină și muguri de pin
Cimbrișorul în medicina tradițională
Cimbrișorul mai este cunoscut și sub numele de „cimbrișor de câmp” sau „cimbrul sălbatic”, fiind înrudit cu cimbrul de grădină.
Se recoltează pe toată perioada înflorii, adică în intervalul mai-septembrie.
Cimbrișorul este folosit în scop medicinal încă din antichitate. Vechi egipteni îl foloseau în procedeele de îmbălsămare, în răceli și infecții.
Pe vremea medicului grec Dioscoride, cimbrișorul era prescris în astm, congestia gâtului și stomacului.
Utilizările sale în durerile de cap cauzate de răceli, în tuse, laringită sau boli digestive sunt menționate în manuscrisele farmacologice ale Codexul Medical Hilandar din secolul 15-16).
Un secol mai târziu, planta a început să fie folosită și în malarie, sau epilepsie.
În Europa, cimbrișorul este folosit ca antiseptic, antispasmodic, carminativ, diaforetic, dezinfectant, expectorant, sedativ și tonic.
Este folositor nu doar în afecțiunile respiratorii, ci și în cele ale tractului gastrointestinal.
Farmacopeea britanică recomandă cimbrișorul în bronșită, catar bronșic, tuse convulsivă și dureri în gât.
Citește și – Sirop de tuse cu cimbrișor – dezinfectează căile respiratorii și întărește plămânii
Cum se folosește cimbrișorul în infecții
În infecțiile gâtului și cavității bucale se recomandă decoctul de cimbrișor. Acesta se prepară dintr-o linguriță de plantă și 1 cană (250 ml de apă).
Cimbrișorul se fierbe un sfert de pră, după care se lasă la infuzat până se răcește complet.
Se strecoară și se utilizează sub formă de gargară.
În faringită acută, cimbrișorul folosit la gargară se asociază cu frunze de mur sau echinacea.
În caz de răceală sau gripă, cimbrișorul poate fi întrebuințat și sub formă de băi.
Se pun 500 g de plantă proaspătă sau 100 g de plantă uscată la fiert cu 4 litri de apă.
Ceaiul obținut după strecurare se toarnă în apa din cadă și se fac băi generale.
La fel de bine se pot face și inhalații. Băile cu cimbrișor sunt aromate. Ajută la subțierea mucozităților, stimlând tusea și eliminarea lor.
Este recomandat și în rinita alergică.
Surse articol:
1. Virginia Ciocan, Cimbrișorul de câmp, Previne și Învinge Boala cu Plante Medicinale Imunitare și Adaptogene, Editura Universitară, București, 2011, pp. 97-102
2. Science Direct, Leukocyte: https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/leukocyte
3. Snežana Jarić, Miroslava Mitrović, and Pavle Pavlović, Review of Ethnobotanical, Phytochemical, and Pharmacological Study of Thymus serpyllum L., Evid Based Complement Alternat Med. 2015; 2015: 101978: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4525464/
