13 LEACURI din bucătărie – botanista Rosemary Gladstar

În orice casă trebuie să existe o trusă de prim-ajutor pentru situații de urgență. Ea trebuie să conțină nu numai medicamente, ci și plante medicinale, care le pot fi de mare folos îndeosebi familiilor cu copii mici.

Botanista americană Rosemary Gladstar spune că cele mai multe remedii naturiste se află deja în bucătăria noastră. Ele sunt fie alimente, fie mirodenii și plante aromatice pe care le folosim la gătit.

Leacuri din bucatarie

Cele mai multe din ele au virtuți terapeutice apreciate și folosite de sute sau chiar mii de ani, iar unele sunt chiar incluse în produse fitoterapeutice care se vând în magazinele naturiste.

13 leacuri din bucătărie 

Unii cunosc poate mai puțin puterea vindecătoare a leacurilor din bucătărie. În rândurile următoare veți putea descoperi pe scurt câteva din proprietățile medicinale ale celor mai cunoscute și uzitate plante medicinale și aromatice din lume, listate în ordine alfabetică.

1. Arpagicul – mai discret decât usturoiul, dar asemănător în ceea ce privește acțiunea sa antiseptică; ajută la digerarea preparatelor grase și la protejarea aparatului respirator;

2. Busuiocul – dincolo de efectele sale înviorătoare și anti-deprimante, această plantă aromatică reduce simptomele apărute pe fond de stres sau nervos: dureri de cap, insomnie, tensiune, indigestie;

3. Cardamomul – membru din aceeași familie cu ghimbirul, acest condiment are efecte stimulente la nivel cerebral; ajută digestia și combate bolile pulmonare; se adaugă de obicei în cafea sau se prepară sub formă de ceai;

4. Cimbrul – este unul din cei mai buni stimulatori naturali ai timusului (glandă din sistemul imunitar), tonic general și antispastic în caz de tuse convulsivă și probleme pulmonare; poate fi folosit în dureri de gât (în asociere cu salvie), guturai (în asociere cu hrean) și imunitate scăzută (în combinație cu echinacea); are efecte energizante și poate înlocui cafeaua de dimineață;

5. Cuișoarele – grație efectelor analgezice pot ajuta la calmarea durerilor de dinți, de gingii și de cap; au efecte stimulente la nivel psihic, ajută digestia leneșă și înlătură senzația de greață;

6. Hreanul – este foarte util în răceală, guturai, nas înfundat, astm, infecții pulmonare; conține vitamina C, siliciu și multe alte vitamine și minerale; ajută la digerarea mâncărurilor grase și grele;

7. Măghiranul și oregano – au efecte liniștitoare asupra sistemului nervos (nervozitate, iritabilitate, insomnie, anxietate); ceaiurile obținute din aceste plante sunt utile în epuizare fizică, emoțională sau psihică; ajută la calmarea spasmelor digestive și musculare;

8. Mărarul – este cel mai renumit remediu pentru colici la bebeluși; reduce flatulența, calmează sughițul și stimulează digestia dificilă;

9. Pătrunjelul – este una din cele mai hrănitoare zarzavaturi; conține din belșug vitamina C, fier, clorofilă, beta-caroten și antioxidanți; este indicat în anemie și oboseală, imunitate scăzută la infecții; are efecte diuretice, fiind util în afecțiunile urinare și renale; se poate aplica pe sânii afectați de mastită și inflamații sau dureri sub formă de cataplasmă;

10. Piperul negru – stimulează și dă energie; pune în mișcare circulația sângelui și digestia leneșă; poate fi folosit în răceală, gripă și tuse;

11. Rucola – acest tip de salată verde are efecte tonice;

12. Scorțișoara – stimulează circulația sangvină, reduce congestia respiratorie, stimulează digestia leneșă și funcțiile cerebrale; este utilă în răceli, gripe, tuse; are și efecte antidiabetice;

13. Turmericul – are proprietăți imunostimulatoare și antiinflamatoare excepționale; este totodată antitumoral, antibiotic, purificator la nivelul sângelui; tonifică metabolismul, ajută la reglarea menstruației și la reducerea crampelor asociate; turmericul poate fi folosit în caz de febră, circulației deficitară, boli de piele (arsuri, furuncule), inflamații, dureri articulare, musculare, contuzii, întinderi.

Sursă: Rosemary Gladstar, „Primul ajutor din bucătărie”, Plante Medicinale pentru Boli Comune, Editura Litera, București, 2016, pp. 85-90

Citeşte mai multe despre:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.