Îngrășământ cu cenușă pentru rodirea castraveților
Există numeroase materii vegetale și plante care se pot constitui într-un îngrășământ foarte bun pentru grădină.
Cele mai bune fertilizante pentru legume sunt cele gratuite, pe care ni le oferă natura în modul cel mai firesc.
Am văzut în alte articole cum se poate face un îngrășământ natural și eficient din drojdie, iarbă cosită și buruieni.
Cenușa este un alt exemplu de fertilizant care poate fi folosit pentru a stimula creșterea plantelor legumicole.
Cum se face îngrășământul cu cenușă – rețetă
Ingrediente
- 1 borcan de 1 kg cu cenușă de lemn cernută
- 10 litri de apă
Metodă
Apa folosită la îngrășămintele naturale de tip macerat trebuie să fie stătută, nu proaspătă.
Cel mai indicat este să utilizați apă de ploaie. Însă dacă nu aveți, este bună și apa obișnuită, dar care a stat câteva zile în soare.
Puneți apa într-o găleată sau un bidon mare. Adăugați cenușa și amestecați cu un băț. Aceasta trebuie cernută înainte de a o cântări.
Lăsați amestecul de apă și cenușă la macerat timp de 1-2 zile.
Mod de utilizare
Udați mai întâi pământul din jurul plantelor cu apă simplă. Apoi turnați câte 1 litru din soluția de cenușă la fiecare tufă de castraveți.
Soluția se pune la bază și nu pe frunze. Amestecați bine în macerat înainte de a-l aplica pe sol.
Citește și – Cenușa – îngrășământ ieftin și natural pentru grădină (cum să o folosești)
Cuprins
Când și cât se aplică soluția de cenușă
Ca și moment, udarea trebuie făcută seara, după ce soarele a scăzut în intensitate.
Tratamentul cu acest îngrășământ se face începând cu finele lunii iunie. Se aplică odată la 15 zile, până la încheierea lunii iulie.
Este perioada în care castraveții necesită mai multe substanțe hrănitoare pentru a crește și a se dezvolta frumos.
Un motiv pentru care aveți castraveți mărunți poate fi tocmai acesta, că nu sunt hrăniți suficient de bine în acest interval.
Citește și – 12 îngrășăminte naturale pentru roșii
Ce beneficii are cenușa pentru sol și legume
Cenușa obținută în urma arderii lemnelor este o sursă extraordinară de minerale. În ea se găsesc circa 30 de minerale. Cele mai valoroase sunt:
Calciul – care ajută la înflorirea și favorizează apariția fructelor
Potasiul – care ajută dezvoltarea vegetativă a plantelor
Fosforul – susține dezvoltarea rădăcinilor plantelor
Magneziul – promovează fotosinteza, grăbește creșterea plantelor și totodată dă un gust mai plăcut roadelor
Siliciul – sprijină procesul de absorbție a mineralelor din sol în rădăcini
Sodiul – care reface nivelul pH al unui sol prea acid și menține echilibrul hidric la nivel celular
Mineralele din cenușa de lemn sprijină dezvoltarea legumelor pe tot parcursul lor de creștere, însă mai cu seamă în perioada în care tufele încep să dea rod.
Trebuie menționat că macerarea în apă a cenușii ajută la creșterea gradului de absorbție a mineralelor în plante.
Cenușa poate fi împrăștiată sau presărată pe pământul din grădina cu legume și ca atare. În această variantă, ea va ajuta la combaterea unor altor insecte dăunătoare.
Precauții și contraindicații
Nu este indicat să folosiți cenușa ca fertilizant dacă solul are un pH alcalin peste valoare 7.
Citește și – Cum să testezi pH-ul solului din grădină cu oțet și bicarbonat
Nu se aplică niciodată în momentul însămânțării, deoarece cenușa conține prea multe săruri pentru această etapă.
Îngrășământul cu cenușă nu trebuie utilizat la plantele care au nevoie de un sol mai acid, precum afinele, sau zonele în care ați plantat cartofi.
Nu folosiți cenușa obținută în urma arderii de lemne vopsite sau tratate, sau cenușa rezultată din arderea gunoaielor, cartoanelor sau a altor materiale. Substanțele lor ajung în sol și pot afecta creșterea plantelor.
Surse articol:
1. Rețete Ușoare, Îngrășământ vitaminos pentru castraveți. Încep să rodească instantaneu: https://retete-usoare.eu/ingrasamant-vitaminos-pentru-castraveti-incep-sa-rodeasca-instantaneu/
2. Oregano State University, Wood ashes can benefit gardens and lawns: https://extension.oregonstate.edu/news/wood-ashes-can-benefit-gardens-lawns