10 rețete de psihoterapie ca să te nu te îmbolnăvești fizic, mental, sufletește – Părintele Ghelasie de la Frăsinei
În cartea sa „Rețetele Medicinei Isihaste Pentru cei Grav Bolnavi”, Părintele Ghelasie de la Frăsinei oferă câteva sfaturi prețioase care țin de latura psihologică.
Aceste sfaturi îi pot ajuta pe bolnavi să se vindece mai repede sau să evite o îmbolnăvire și mai gravă. Oricare dintre cei sănătoși pot implementa în viața lor aceste rețete, fiindu-le și lor deopotrivă utile și binefăcătoare sănătății.

10 Retete de psihoterapie – Parintele Ghelasie de la Frasinei: Ziarul Lumina
1. Nu fi fixist!
Nu te fixa pe o anumită idee, concepție, părere. Nu nu fă doar ceea ce crezi tu. Nu încerca să te impui altora cu orice preț.
„Astfel, te vei vindeca de propriil iluzii și încăpățânare”. Ascultă și de alții. Taie-ți voia proprie.
2. Nu fi izolat!
Omul nu a fost făcut să fie singur. Dumnezeul Cel în Treime a creat pe om după Chipul și asemănarea Sa. Atunci când te izolezi de ceilalți, te rupi de însăși natura ta divină.
Părintele Ghelasie spune că trebuie să evităm însingurarea și să ne străduim să avem un dialog cu toți și cu toate, chiar și atunci când ne este greu.
Ruperea sau întreruperea relațiilor cu semenii nu este un lucru bun, ci o lucrare a diavolului, căruia i se mai spune și „dezbinătorul”. Părintele Ghelasie spune că păcatul demonic este cel care face un gol în dialogul dintre oameni.
„Viața este comunicabilitate. Fii comunicabil, chiar dacă te forțezi”. Prin comuniunea cu ceilalți ne revenim mai ușor din orice boală, necaz și ispită a vieții.
3. Fii vesel!
Legat de veselia sufletului, Părintele Arsenie Papacioc obișnuia să spună că atunci când suntem triști sau mâhniți, se clocesc ouăle diavolului în sânul nostru.
Tristețea este numai de la draci, spunea el. Creștinii trebuie să aibă un duh de veselie. Starea lor de bucurie trebuie să îi contamineze pe toți cei din jur.
„Fii vesel, chiar dacă nu te simți bine, pentru că fondul vieții este bucuria – lumina. Impune-ți un zâmbet permanent”.
Prof. dr. Vlad Ciurea spunea că atunci când doar schițăm sau mimăm un zâmbet (chiar dacă nu-l facem benveol), ceva la nivelul creierului se schimbă în bine. Starea pozitivă influențează puternic starea de spirit și de bine a întregului organism.
4. Suportă și ce nu-ți place la alții!
O sursă constantă de iritabilitate pentru mulți dintre noi este atitudinea celorlalți. Adesea ne simțim deranjați, ofensați de gesturile sau cuvintele celor cu care intrăm în contact zilnic.
Problema este la noi. Modul nostru de a reacționa este greșit. Părintele Ghelasie ne sfătuiește să nu mai acordăm atâta importanță imperfecțiunilor celor din jur.
„Suportă și ce nu-ți place la alții și treci peste toate defectele lor (care sunt legate de caracterul propriu)”.
Toți avem cusururi și neajunsuri. Trebuie să învățăm să trăim unii cu alții acceptându-ne așa cum suntem, cu deplină înțelegere și înțelepciune. Doar în acest fel ne vom elibera de robia gândurilor rele față de semeni și de păcatul judecării și osândirii aproapelui.
5. Nu te enerva că alții nu sunt ca tine
Mulți greșim din cauză că avem așteptări nerealiste de la rudele, prietenii sau colegii noștri. Părintele Ghelasie ne sfătuiește să fim mai degrabă afectuoși decât respingători față de cei din jur.
Cu cât vom vrea mai mult să-i schimbăm pe ceilalți, cu atât mai mult ne vom chinui sufletește și vom avea de suferit. Ego-ul nostru este de vină și tot el ne face să suferim.
„Nu te enerva că alții nu sunt ca tine, ci-ți stau chiar împotrivă. Astfel, te vei vindeca de contrarietate și te vei bucura de conviețuire în tot momentul”.
Trebuie să ajungem la o stare de mulțumire față de toți, în care să nu ne mai dorim nimic de la nimeni. Această gândire ne va elibera de dorințele pătimașe.
6. Nu mustra direct!
Nu certa pe nimeni fățiș, mai ales de față cu alții. Încearcă să vorbești pe un ton liniștit, convins fiind că prin cuvinte agresive nu vei reuși să faci nimic.
„Nu mustra direct, nu spune greșelile, fii delicat când faci, totuși, câte o observație”.
7. Nu-ți fie frică față de ziua de mâine
Un alt motiv pentru care oamenii ajung chiar să se îmbolnăvească este stresul de zi cu zi. Stresul se poate manifesta sub formă de frici sau chiar angoasă, griji excesive, gânduri obsesive, neliniște interioară, incapacitatea de a dormi.
„Nu admite frica, timorarea, grija zilei de mâine. Nu-ți fă iluzii, lasă totul la momentele lo. Timorarea este slăbănogirea sufletului”.
Mântuitorul ne-a spus că nu este bine să ne îngrijorăm față de nimic din cele de trebuință vieții, pentru că Dumnezeu-Tatăl ni le dă la vreme potrivită.
Gândurile nesigure cu privire la viitor sunt sursă de boală. „Ajunge zilei necazul ei”, zice Domnul.
8. Fii optimist!
Împotriva decurajării trebuie să ne înarmăm cu nădejdea în Dumnezeu și cu credința în ajutorul Lui care vine întotdeauna.
„Fii optimist, chiar dacă lucrurile par total încurcate; crezi în rezolvarea miraculoasă. Nu admite teama că va fi mai rău, ci mai bine”.
Dumnezeu nu ne lasă niciodată, mai ales dacă ne punem toată încrederea și speranța în El. Investește mai mult în rugăciune și vei simți cum inima și mintea ta capătă tărie și siguranță.
9. Consideră-le pe toate trecătoare!
Unul din marile secrete ale unei vieți liniștite, nezbuciumate, este abodarea situațiilor cu un dram de nesimțire.
Nu te implica desăvârșit în nimic. Rămâi cu inima dezlipită de lucrurile acestei lumi, convins fiind că toate sunt efemere. Unele persoane se consumă mult din cauza propriilor greșeli sau ale altora.
„Toate simptomele de boală, toate certurile, toate contradicțiile, greșelile tale și ale altora, consideră-le trecătoare și tu astfel vei rămâne neatins”.
Dacă ești o ființă sensibilă, diavolul poate exploata această latură a ta, ca să te ducă la disperare și deznădejde.
„Nu admite tristețea după greșeli și conflicte. Lasă-le la momentul când te vei analiza pe tine (la spovedanie, mai ales). Nu fă o scrupulozitate patologică”.
Gândurile de învinovățire fără o pocăință sinceră (bazată pe smerenie și nădejde) pot fi o sursă de boală.
10. Fii activ!
Nu abandona activitatea, oricât de rău te-ai simți. Chiar dacă dai randament scăzut, nu înceta să lucrezi, să muncești, să te miști.
„Cât ai fi de bolnav, nu renunța la un anume activ, cât de cât. Bucură-te, chiar dacă ți se pare că nu ai progresat deloc”.
Mișcarea înseamnă viață și viața este mișcare. Înaintează cu pași mici și sigur, nu sta pe loc, nu da înapoi.
„Mobiloterapia, sau circulația liberă a mișcărilor de viață, este tot așa de importantă. Boala blochează mișcarea și de aceea trebuie să o restabilim”. Cei foarte bolnavi sau slăbiți pot face mișcări ușoare din poziția în care sunt.
„Cei slabi să facă o mobiloterapie ușoară, legănări ale capului pe pernă, strângeri de pumni și ale tălpilor, legănări din culcat ale trunchiului, rotirea ochilor, frecționarea urechilor și a zonelor dureroase, ușoare frecții”.
Părintele Ghelasie spune că cei terapia prin mișcare este chiar mai importantă decât mâncarea în cazul celor bolnavi. Fără mișcare, nici mâncarea nu ajută și nu circulă armonios în corp.
„În boli, mișcarea este egală cu hrana, spune un proverb. Nu uitați închinăciunile, chiar din culcat, până la câteva sute”.
Sursă articol: Ieromonah Ghelasie, Rețetele Medicinei Isihaste Pentru cei Grav Bolnavi, Editura Plaptytera, București, 2016, pp. 27-29