Alimente care fortifică sistemul imunitar

Atunci când ne referim la utilizarea dietei ca scut sau armă împotriva bolilor trebuie să avem în vedere anumite substanțe din alimente.

Alimentele vegetale au compuși unici (fitocompuși) care pot stimula sau ameliora funcția anumitor sisteme și organe din corp.

Alimente care fortifică sistemul imunitar

Alimente care fortifică sistemul imunitar: Azerbaijan stockers – www.freepik.com

Acești fitonutrienți nu se găsesc în alte surse, ci doar în plantele aromatice și medicinale, legume, fructe, cereale, semințe și verdețuri.

Alimente care fortifică sistemul imunitar

În ceea ce privește activarea sau fortificarea sistemului imunitar, următorii compuși s-au dovedit eficienți.

Carotenoizii

Aceștia sunt antioxidanți care se găsesc în fructele și legumele de culoare galbenă, portocalie și roșie.

Cele mai importante tipuri de carotenoizi sunt: alfa-carotenul, beta-carotenul, beta-criptoxantina, licopenul, luteina și zeaxantina.

Aceștia se găsesc în alimente precum: morcovii, dovleacul, tomatele, perele, frunzele de păpădie, pepenele verde și galben, portocalele, papaya, ardeiul gras roșu, portocaliu și galben, paprika, nectarinele, grepfrutul, fasolea, spanacul, mazărea, broccoli, porumbul, gălbenușul și avocado.

Polifenoli

Polifenolii sunt antioxidanți care optimizează imunitatea prin diverite mecanisme. Unele celule imunitare au receptori multipli la polifenoli.

Acești compuși activează căi de semnalizare care inițiază răspunsurile imunitare.

Polifenolii ajută la reglarea răspunsurilor imune din mucoasa intestinală, bolilor alergice și imunitatea antitumorală.

Curcumina și galatul de epigalocatechină (din ceaiul verde) sunt polifenoli care pot induce chiar modificări epiggenetice în celule.

Surse bogate de polifenoli sunt: cuișoarele, cacao și ciocolata neagră, fructele de pădure, prunele, coacăzele negre, cireșele, merele, cicoarea, ceapa roșie, spanacul, ceaiul verde, ceaiul negru, vinul roșu,  leguminoasele, nucile.

Citește și – Patru alimente „epigenetice” care ne întăresc imunitatea la COVID-19

Acizii grași nesaturați

Aceste tipuri de grăsimi se referă în special la Omega-3.

Cele mai bune surse sunt semințele, nucile și oleaginoasele în general.

Ei pot fi luați în cantități mult mai mari din peștele gras, precum somon, macrou, sardine, hering sau uleiul de ficat de cod.

Vitamina C

Această banală vitamină, care se găsește peste tot, are în corp acțiune antioxidantă puternică.

O putem lua din fructele citrice, din fructele de pădure – măceșe, aronia, cătina, acerola, dar și din legume, precum ardeiul gras sau pătrunjel.

Citește și – Măceșe și cătină – prescripția de toamnă pentru o imunitate puternică

Vitamina E

O altă vitamină antioxidantă valoroasă pentru imunitate este vitamina E.

Aceasta este prezentă în mod natural în uleiul de germeni de porumb, în uleiul de măsline, în semințele de floarea-soarelui, dar și în boabele de linte.

Vitamina D

În ultima perioadă au apărut numeroase studii pe rolul vitaminei D în imunitate.

Este un compus esențial pentru buna funcționare a sistemului imunitar și prevenirea infecțiilor.

Cea mai bună sursă alimentară de vitamina D este uleiul de pește.

Corpul o absoarbe însă cel mai repede și cel mai ușor prin expunerea la soare.

În perioada rece a anului sunt recomandate suplimentele cu vitamina D în dozele stabilitate de medic.

Zinc

Acest micronutrient este implicat atât în imunitatea înnăscută cât și în cea dobândită.

Se găsește în stridii, carnea de vită, crabi, carnea de porc, fasole, cereale, carne de pui, semințe de dovleac, iaurt, caju, năut, brânză, ovăz, lapte, migdale și mazăre.

Seleniu

Seleniul are un rol funcțional, structural și enzimatic critic. Este important pentru funcșia optimă a sistemului imunitar.

Nivelul scăzut de seleniu a fost asociat cu un risc crescut de boli cronice, inclusiv cancer.

Se găsește în nucile braziliene, peștele, carne, brânză, ouă, orez brun, semințe de floare-soarelui, fasole, ciuperci, spanac, ovăz, linte, caju, banane.

Probiotice

Această clasă de bacterii bune sunt esențiale pentru sănătatea intestinală și imunitară.

Cea mai mare parte a sistemului imunitar se află în intestin. De aceea este important să ne asigurăm o floră intestinală cât mai bogată.

Surse de probiotice naturale sunt murăturile (varza murată) și lactatele fermentate, precum iaurtul, chefirul, laptele bătut sau sana.

Chiar și băuturile fermentate au bacterii benefice (ex. borșul de tărâțe, cvasul, socata, kombucha,).

Citește și – 80% din imunitate se „fabrică” în intestin

Glutamina

Acest aminoacid nonesențial furnizează energie pentru numeroase celule, inclusiv pentru cele implicate în răspunsurile imunitare.

Are un rol în funcția neutrofilelor, macrofagelor și limfocitelor. În timpul unei infecții, celulele imunitare consumă la fel de multă glutamină ca și glucoză.

Glutamina se găsește în ouă, carnea de vită, lactate, orez alb, porumb, varză roșie, pește și fructele de mare, nuci, semințe, verdețuri, fasole, tofu.

Alți nutrienți necesari pentru sistemul imunitar sunt acidul gras linoleic, vitamina A, acidul folic, vitamina B6, vitamina B12 și cuprul.

Toate formele de imunitate pot fi afectate de deficite în unul sau mai mulți din acești nutrienți.

Suplimente alimentare

În perioada rece, în sezonul gripei și răcelilor, în situații de imunitate scăzută, putem apela la suplimentele imunitare.

Vitamina C – 3.000 – 6.000 mg pe zi, în caz de infecții. În scop profilactic se pot lua 1.000 – 2.000 mg pe zi.

Vitamina D3 – 2.000 UI pe zi.

Zinc – 40 mg pe zi (protejează ADN-ul, stimulează imunitatea înnăscută și dobândită, are rol antioxidant).

Quercetina – 250 – 500 mg pe zi (are efect antioxidant puternic).

Melatonina – 3-6 mg pe zi, administrată seara (îmbunătățește somnul, regenerează organismul, combate inflamațiile).

N-acetilcisteina – 20 mg/kg corp/zi (ajută la repararea leziunilor celulare, previne furtuna de citokine în COVID).

Astaxantina – 5 mg pe zi (un antioxidant puternic).

Curcumina – 500 mg de 2 ori pe zi (antioxidant, antiinflamator, antiviral).

Citește și – Vitamine și suplimente pe care orice bolnav de COVID trebuie să le ia – dr. Virgiliu Gheorghe

Surse articol:

1. Asociatia Medici pentru Consimtamant Informat, Profilaxia și tratamentul precoce al bolilor respiratorii virale – perspectiva holistica: https://odysee.com/@Asocia%C8%9BiaMediciPentruConsim%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntInformat:1/Conf-Nov-Part-5-Fito-Uruioc:f
2. Childs CE, Calder PC, Miles EA. Diet and Immune Function. Nutrients. 2019;11(8):1933. Published 2019 Aug 16. doi:10.3390/nu11081933: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6723551/
3. Calder PC, Kew S. The immune system: a target for functional foods? Br J Nutr. 2002 Nov;88 Suppl 2:S165-77. doi: 10.1079/BJN2002682. PMID: 12495459: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12495459/
4. Grant Tinsley, Glutamine: Benefits, uses and side effects, Healthline: https://www.healthline.com/nutrition/glutamine
5. Holland & Barrett, Top 10 foods high in glutamine: https://www.hollandandbarrett.com/the-health-hub/food-drink/food/foods-high-in-glutamine/
6. Ding S, Jiang H, Fang J. Regulation of Immune Function by Polyphenols. J Immunol Res. 2018;2018:1264074. Published 2018 Apr 12. doi:10.1155/2018/1264074: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5925142/
7. Ana Gotter, Natalie Olsen, Top Foods with Polyphenols, Healthline: https://www.healthline.com/health/polyphenols-foods#soy
8. National Institutes of Health, Zinc: https://ods.od.nih.gov/factsheets/Zinc-HealthProfessional/
9. Natalie Olsen, Natalie Butler, 20 Foods rich in selenium, Healthline: https://www.healthline.com/health/selenium-foods
10. Oregon State University, Carotenoids: https://lpi.oregonstate.edu/mic/dietary-factors/phytochemicals/carotenoids

Citeşte mai multe despre:

*Sfaturile și orice informații despre sănătate disponibile pe acest site au scop informativ, nu înlocuiesc recomandarea medicului. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră înainte de a începe o cură sau un tratament naturist, pentru a evita interacțiunea. Prin amânarea sau întreruperea tratamentelor medicale clasice vă puteți pune sănătatea în pericol.


Ți-a plăcut acest articol? Share pe:

Adaugă comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.