Mănăstirea Afteia, vegheată îndeaproape de Munţii Şureanu, este o străveche vatră monahală situată în comuna Sălişte, judeţul Alba, la 600 de metri altitudine, într-un minunat cadru natural.

Localizare

Mănăstirea Afteia, cunoscută şi sub denumirile vechi de ‘’Plăişorul Ciorii’’ sau ‘’Mănăstirea Cioara’’, se află la 25 de kilometri de oraşul Sebeş, în comuna Săliştea, judeţul Alba, la 600 de metri altitudine, pe sprânceana Plăişorului Cioara.

Prilej de relaxare şi meditaţie

Mănăstirea de călugări Afteia, situată la aproximativ cinci kilometri de localitatea Strungari, în Munţii Şureanu, reprezintă pentru pelerini un loc de linişte şi de relaxare, de regăsire sufletească.

Încă de la intrarea în curtea locaşului de cult, pacea sufletească învăluie pe oricine trece pragul mănăstirii ortoxe, îndemnând la meditaţie şi rugăciune.

Liniştea asurzitoare şi totodată plăcută îmbie sufletul. Situată pe vârful unui deal abrupt, la o altitidine de 600 de metri, într-un peisaj cu adevărat pitoresc, Mănăstirea Afteia este un prilej de relaxare, departe de agitaţia cotidiană.

Istorie zbuciumată

Mănăstirea de călugări a fost ridicată într-o locaţie retrasă, pe un versant din Valea Architului.

Potrivit tradiţiei, ridicarea primei biserici aici a avut loc după lupta de pe Câmpul Pâinii, din anul  1479, când turcii cotropitori au fost biruiţi de ostile creştine.

La început, vatra monahală, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului“, s-a numit „Sihăstria din Plăişor“, urmând ca mai târziu documentele să consemneze numele de „Mănăstirea de la Cioara“ sau „Afteia“.

De istoria mănăstirii este legat Sfântul Cuvios Sofronie Mărturisitorul, care şi-a închinat viaţa luptei pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania. În anii 1759 – 1761, Sfântul Sofronie luptă cu înverşunare, conducând mişcarea românilor împotriva Uniaţiei, după care alege să se retragă la Mănăstirea Robaia, ca apoi să se stabilească la Mănăstirea Curtea de Argeş.

După dărâmarea schitului, între 1786 – 1788, vatra mănăstirească, împreună cu terenul care aparţine de aceasta, ajung în posesia unor locuitori din zonă.

În anul 1798 a fost construită biserica de lemn din satul Cioara, cu materialul recuperat de la schit. În prezent, în biserica satului încă se mai păstrează numeroase vestigii ale vechiului aşezământ monahal de la Cioara: piese pictate, ca friza apostolilor, Deisis, pictură pe pânză aplicată pe lemn, (de o valoare artistică excepţională), icoanele împărăteşti din 1770 (Iisus Hristos, Maria cu Pruncul), datorate osârdiei monahului Chiril de la Plăişor.

Ȋmbunătățirile aduse locaşului

Pe parcursul anilor, biserica a beneficiat de unele reparaţii şi îmbunătăţiri, fiind din nou tencuită la exterior şi pictată în tehnică fresco.

În anul 1978, corpul bisericii a fost placat cu sită de brad, lucrată cu cioc de către meşterii din Moisei – Maramureş, iar în 1988 a fost construit un paraclis de vară, unde se slujeşte în sobor, cu ocazia hramului şi a altor sărbători religioase din timpul sezonului cald. Lângă paraclisul de vară au fost aşezate şi osemintele ctitorilor, preotul Constantin Oancea şi monahul Ghenadie Mănăilă.

Datorită deteriorării, biserica din lemn de la Mănăstirea Afteia a fost demolată, pe locul acesteia construindu-se o nouă biserică de zid. La demisolul construcţiei este amenajat un paraclis, în care sunt oficiate slujbele în zilele de duminici şi sărbători.

Locuri de cazare pentru pelerini

Unul dintre avantajele primite odată cu vizitarea manastiii constă în posibilitatea cazării chiar în incinta acesteia.

Aici, există o clădire special construită pentru pelerini, cu spaţii mari de locuit, dotate cu mobilierul necesar, iluminat electric şi sobe de teracotă.

În afara incintei schitului, în imediata vecinătate a intrării, a mai fost ridicată o clădire cu două etaje, destinată găzduirii pelerinilor.

Căi de acces

Mănăstirea Afteia este situată pe Valea Archisului din localitatea Mărgineni – Strungari, comuna Săliştea, judeţul Alba, Transilvania, localitate aflată la aproximativ 18 kilometri de localitatea Aurel Vlaicu şi la 25 kilometri de Sebeş.

Accesul către mănăstire se face pe  DN1 Alba Iulia – Sebeş (17 km.), DN 7 Vinţu de Jos (6 km.), DJ 704A stânga, Pianu de Sus (12 km.), dreapta în Strungari, 5 km. drum forestier.