Lacul și Barajul Vidraru, bijuteria inginerească a României
Creat pentru producția de energie electrică, irigații și prevenirea inundațiilor, Barajul Vidraru a devenit, totodată, o oportunitate ideală pentru turism, fiind vizitat atât în scopuri de recreere, cât și pentru practicarea sporturilor (Bungee jumping).
Baraj Vidraru
Lacul Vidraru, o ”Elveție în miniatură”
Lacul de acumulare creat în anul 1965 de Barajul Vidraru, se află în județul Argeș, pe râul Argeș. Sprijinit de Munții Frunții și Masivul Ghiţu, lacul acumulează apele râurilor Capra și Buda, precum și a altor afluenți direcți.
Lacul Vidraru
Cu un total de 465 milioane metri cubi de apă, lacul se prezintă cu o lungime de 10,3 kilometri, o lățime maximă de 2,2 kilometri, atinsă în zona Valea Lupului-Călugărița și o circumferință de 28 kilometri.
Adâncimea maximă a apei este de 155 metri, lângă barajul curbat, a cărui înălțime ajunge la 166 metri, cu o lungime la coronament de 307 metri.
Barajul Vidraru și sacrificiile omenești
Considerat o remarcabilă bijuterie inginerească, Barajul Vidraru, situat la aproximativ 40 de kilometri de Curtea de Argeș, a fost finalizat în cinci ani și jumătate.
Începând din 1960 până în 1966, copleșitoarea construcție a răpit, de-a lungul timpului, 80 de vieți omenești.
Baraj Vidraru
Pentru ca realizarea acestuia să fie posibilă, a fost necesară forarea unor galerii subterane, în lungime de 42 de kilometri, fiind excavați circa 1.768.000 metri cubi de rocă, dintre care un million în subteran.
Mai mult, impresionant este și faptul că, la construirea barajului a fost necesară turnarea a 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi au fost în subteran.
Baraj Vidraru
Pe lângă toate acestea, echipamentul electromecanic instalat a cântărit și el, la rândul său, nu mai puțin de 6.300 de tone.
Barajul, admirat din avion
În momentul inaugurării, Barajul Vidraru avea să ocupe locul opt în Europa și locul al 20-lea în întreaga lume.
Cu o înălțime de 166,6 metri și o lungime de coronament de 307 metri, măreața construcție se prezintă cu dublă curbură.
Pe timpul nopții, conturul este luminat electric, astfel că barajul sprijinit pe versanții munților Pleaşa și Vidraru, poate fi admirat din avion.
Către baraj se poate ajunge de pe malul estic al lacului, pe drumul care urcă până la Bâlea, urmând ca din capătul barajului, la stânga să se poată continua traseul către depresiunea Cumpăna.
Pentru a admira frumusețea copleșitoare a împrejurimilor, turiștilor le este recomandată urcarea pe platforma Belvedere.
Satul scufundat sub apele gigantului
Ceea ce poate că puțină lume cunoaște este faptul că sub apele unuia dintre cele mai mari lacuri de acumulare din Europa, cândva, se află un întreg sat.
Legendele locale spun că odată cu scufundarea satului sub ape, ar fi pierit și oameni, care nu s-au lăsat duși din locurile natale. O poveste impresionantă, oferită de locuitorii satului care, odinioară, se numea Cumpăna, un loc în care oamenii ar fi ales moartea, în schimbul strămutării.
Barajul Vidraru
Localnicii povestesc că rămășițele caselor pot fi văzute atunci când apele lacului scad. În plus, conform povestirilor relatate de-a lungul timpului, în urmă cu mulți ani, la suprafața apei ar fi ieșit crucea de pe turla bisericii.
Tot aici, în sat, ajungea, înainte de construirea barajului, și ”Mocănița”, un tren arhaic pe aburi, folosit ca mijloc de transport pentru lemne, dar și pentru turiștii în căutare de frumusețile naturii.
